Impresii din Peru (7): zborul condorilor in Canionul Colca + cum a fost la 4910 metri?

Adaugat de la 15 Oct 2013

Dupa o zi relaxanta in Arequipa am plecat dimineata pe la ora 8 intr-un tur de doua zile al Canionului Colca si al Rezervatiei Nationale Salinas y Aguadas Blanca. Ghida noastra, Luz, vazand ca eram un pic nelinistiti cu privire la traseul nostru si in special la ce probleme am putea avea de la altitudine, ne-a povestit la inceput traseul pentru prima zi de tur, altudinile la care aveam sa ajungem si mai ales cum sa ne protejam impotriva raului de altitudine si cum sa facem fata mai usor diverselor probleme de respiratie.

Inainte de a parasi Arequipa si de a ne avanta in inaltimile andine, ne-am oprit la un mic magazin pentru a ne face stocul de bomboane dulci, bomboane de coca si cel mai important, frunze de coca. Acestea au fost “medicamentele” noastre in lupta cu raul de altudine.  

Rezervatia Nationale Salinas y Aguadas Blanca

Aproximativ o ora am mers pur si simplu prin suburbiile Arequipei, urmand ca apoi sa intram in zona Rezervatiei Nationale Salinas y Aguadas Blanca. Inainte de a intra in rezervatie, am trecut printr-o zona plana numita Pampa Ariero, un fel de loc de intalnire al comerciantilor din diferite zone ale Peru-ului pentru a face schimb de marfuri. Cei din apropierea oceanului veneau cu peste, cei de la munte cu lana si tesaturi, cei din vai veneau cu legume si fructe, etc.

In acest punct deja ne aflam la aproximativ 4200 de metri si o bucata buna din drum am calatorit constant la aceasta altitudine.

Din loc in loc am zarit alpaca, lame si am oprit pentru a le fotografia. Cele mai multe animale pe care le-am vazut se numesc vicunas (nu stiu exact care este traducerea numelui lor), dar semanau cu niste caprioare. Se pare ca sunt ocrotite prin lege, nu pot fi ucise, doar o data la doi ani sunt prinse de locuitorii din zona si sunt tunse. Lana lor este cel mai fin si scump tip de lana, 1 kilogram ajungand si la 400-500 de dolari. Ca sa le distingem ni s-a explicat ca lamele sunt cele mai mari dintre animalele din zona, avand corpul, gatul si picioarele mai lungi decat ale alpaca, spre exemplu. Alpaca sunt mai mici si sunt de doua feluri, Suri (cele mai lanoase, un fel de rasta printre alpaca) si Guacaya (cu parul mai scurt).

Bastinasii din zona ii fac ofrande zeitei Pachamama (Zeita Mama, Pamantul), udand o data pe an pamantul cu sange de alpaca, pentru un an bogat, printr-un ritual numit Tinka.

Cum te descurci cu altitudinea?

Inainte sa atingem altitudini de peste 4000 de metri, ghidul nostru, Luz, ne-a invatat cum sa mestecam frunzele de coca. Se iau 3-4 frunze de coca, se pune la mijloc o bucatica de yuta (o pietricica care pune la treaba substantele din frunzele de coca) si se mesteca impreuna, ca tutunul, la masele, doar pe o parte. La final se scuipa frunza mestecata. Intr-un punct ne-am oprit pentru a servi un ceai de frunze de coca (3 soles), care mai avea prin el si alte ierburi energizante. Cu ceaiul de coca la bord si cu frunzele in dinti am atins altitudinea maxima a zilei, 4910 metri, punct in care am coborat pentru a admira toti cei 6 vulcani din zona cu altitudinea peste 5500 metri, mai exact cei trei pe care i-am vazut si din Arequipa: Pichu Pichu (5664 metri – cel mai mic dintre toti), Misti (5825 metri), Chachani (6075 metri), Sabancaya (5976 metri), Hualka Hualka (6025 metri) si Ampato (6288 metri – cel mai inalt dintre toti). Peisajul la Patapampa, locul in care am atins cea mai mare altitudine a vacantei noastre era selenar, niciun pic de vegetatie in jur, decat multe pietre asezate sub forma de turnulet.

Valea Chivay

La orele pranzului am ajuns la Chivay, principalul oras al vaii Colca, care traieste de pe urma turismului din zona. Exceptand infrastructura pentru turisti, casele sunt extrem de saracacioase, neterminate si netencuite. Ziua temperatura este de 25 de grade la Chivay, iar noaptea se apropie de 5 grade Celsius (in perioada in care am fost noi fiind iarna). Nu pot decat sa imi imaginez cum arde soarele de vara alpina la peste 3500 de metri altitudine.

Am luat pranzul la un restaurant local, unde, daca nu il ai inclus in pretul turului vei plati 25 de soles de persoana, cu 1 soles pentru servire, iar bauturile se platesc separat. Masa este servita in regim de bufet, cu feluri de mancare tranditionale si produse din zona. Exista cel putin doua feluri de supa, dintre care o crema de quinoa (cereala de baza in Peru) si o supa de pui cu multi taitei. Apoi exista doua feluri de orez, cartofi, frigarui de alpaca si carne de pui. La desert fie fructe, fie alfajores cu dulce de leche. Nu sunt foarte variate felurile de mancare, insa te vei ridica de la masa satul. Apa sau Coca Cola – Inka Cola te vor mai costa inca aproximativ 3-5 soles.

Imediat dupa pranz am plecat spre hotelul la care eram cazati, Casa Andina. Este un hotel foarte frumos, pe care vi-l recomand daca ajungeti in zona, structurat dupa modelul lodge-urilor, adica are camerele cu intrari separate, individuale. Totul este rustic, cu un semineu in cladirea centrala, unde se afla si receptia si unde poti admira si un localnic lucrand la diverse mestesuguri traditionale, in special la decorarea palariilor si a diferitelor obiecte de imbracaminte cu cusaturi traditionale (de obicei barbatii sunt cei care se ocupa cu aceasta indeletnicire). Casa Andina are amenajat si un Observator Astronomic, unde pentru pretul de 25 de soles poti admira mai de aproape constelatiile vizibile.

Turistii au mereu la dispozitie un termos cu mate de Coca, pentru a trece mai usor peste efectele altitudinii, dar si un doctor in incinta hotelului daca efectele nu se amelioreaza doar cu leacul stravechi, Coca.

Pentru ca altitudinea iti creaza o stare de somnolenta, dupa pranz am tras un pui de somn si am facut o plimbare prin centrul Chivay. Mai mult de o ora nu a trebuit sa acord pentru aceasta plimbare pentru ca orasul este foarte mic. Plaza de Armas era in renovare, astfel ca am admirat doar catedrala care domneste in aceasta piata, ca in fiecare oras peruan. Ce mi s-a parut interesant este ca am putut zari oameni imbracati in haine traditionale. Din pacate, pentru poze majoritatea iti cer “propina”, adica bacsis. 1 sol este suficient daca le dai. Prin Chivay zaresti atat costumele Callyahuas, ale celor care locuiesc in zonele de munte, cu palarii puternic decorate, dar si ale Cabanas, din zonele mai joase, cu palariile albe decorate cu paiete. Bluzele si fustele sunt si ele puternic decorate cu cusaturi colorate si paiete. Am incheiat plimbarea cu un masaj la Casa Andina, care avea o fata scolita la Arequipa si care m-a facut sa mai uit de raul de altitudine (90 de soles a costat o sedinta de o ora de masaj).

Cruz del Condor – cum am admirat condorii?

A doua zi dis-de-dimineata am plecat spre Cruz del Condor sau Chaq’lla, cel mai celebru observator al condorilor din Canionul Colca. Pe drum am mai oprit la doua puncte de panorama, dar in jur de ora 8:00-8:30 eram la Cruz del Condor. O serie intreaga de puncte de observatie oferea turistilor o panorama asupra unei vai ascutite ce avea o adancime de aproximativ 1,2 km. Asemanator unui safari, nimeni nu iti poate garanta ca vei vedea sau nu condori, asa ca la inceput am cautat un loc bun de panorama si am inceput sa fotografiem peisajul. Ghida noastra, Luz, ne-a spus ca vom ramane aici aproximativ 1 ora, dar dupa primele 10 minute ne cam plictisisem. La un moment dat, de undeva din zona verde a muntelui din dreapta noastra am inceput sa vedem niste pete negre care se indepartau de munte si se inaltau. Erau insa foarte departe de noi si chiar cu zoom maxim, de abia reuseam sa ii zaresc. Ma gandeam daca avea sa fie singura interactiune cu condorii si am inceput sa ma plimb prin zona de observatie. Trecusera doar 15 minute din ora pe care o aveam de petrecut la Cruz del Condor. Inca 45 minute…ma tot intrebam ce o sa mai fac pe acolo cand mi-am amintit ceva ce mi-a spus soferul masinii de safari din Tanzania cand m-am rastit la el spunandu-i ca nu am vazut nimic, ca este prea lent si ca nici nu vom vedea nimic:  “este chestiune de credinta”.

Asa ca mi-am cautat din nou un loc bun de observatie si am asteptat rabdator sa se intample ceva. La un moment dat, condorii care se ridicau din acelasi punct, in dreapta zonei de observatie, au inceput sa zboare din ce in ce mai sus si mai aproape de noi. Primul condor a trecut pe deasupra unei zone de observatie aflate mai jos si am simtit o usoara invidie. Al doilea l-a urmat si apoi amandoi s-au intors urcand aproape de nivelul ochilor nostri. Urmatoarea tura a fost pe deasupra noastra si o usoara senzatie de teama m-a apucat vazandu-i asa de aproape de noi. Timp de 10 minute a urmat un spectacol pur. Nu mi-am inchipuit ca ii voi putea vedea si admira de la doar cativa metri distanta, ca le voi surprinde cu aparatul foto trasaturile si penajul. A fost maiestuos si una dintre cele mai interesante experiente ale intregii vacante. Nici acum nu va pot spune cum au trecut acele 45 de minute, mi-o amintesc doar pe Luz care ne chema la microbuz.

Am zburat spre Peru cu compania aeriana regala olandeza KLM, de la Bucuresti cu escala in aeroportul din Amsterdam, votat cel mai bun aeroport al Europei la World Airport Awards 2013. KLM Romania ofera 7 zboruri pe saptamana spre Lima cu escala in capitala Olandei, iar despre experienta zborului la Business Class puteti citi aici.

Despre mine:

Calatoriile sunt binecuvantarea mea si am reusit sa imi transform pasiunea in job. Sunt consultant in marketing turistic, dar imi place sa ma definesc ca antreprenor, sunt workaholic si bucuros ca am crescut de la zero, alaturi de echipa mea, agentia de Evenimente, PR si Marketing Travel Communication Romania, dar si Asociatia Travel Focus. Sunt implicat in mai multe organizatii nationale de promovare si dezvoltare a antreprenoriatului, am o diploma de licenta in Marketing (ASE Bucuresti), un masterat in Comunicare (SNSPA), un Executive MBA pe care l-am absolvit la WU Vienna University (2013-2015) si un curs de Global Strategy absolvit la Carlson School of Management (University of Minnesota, SUA). Revista Forbes m-a inclus in 2013 in topul “30 de tineri sub 30 de ani in Romania”, sunt mereu optimist si un prieten de cursa lunga – mai multe detalii despre mine gasiti aici.

3 păreri la “Impresii din Peru (7): zborul condorilor in Canionul Colca + cum a fost la 4910 metri?

  1. Se vede pe fata ta satisfactia ajungerii la mare altitudine, in pozele cu piatra de la 4.910m. Stai sa vezi ce fain e sa ajungi acolo nu cu autobuzul, ci cu picioarele tale. PS: Ai zis ca ai pozat 5 vulcani peste 5.500m, dar nu vad pozele, esti nebun? Suie-le!

  2. Am inteles, doar ai admirat, nu ai si pozat :) se cunoaste influenta frunzelor de coca :)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Aboneaza-te la newsletter

Nr. abonati RSS & Newsletter

zelist monitor

Copyright

Materialele postate pe acest site imi apartin in totalitate sau apartin colaboratorilor mei si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei. La sfarsitul fiecarei preluari de text trebuie sa existe un link catre acest blog.
Positive SSL on a transparent background