Open Farm in Harghita: ferme, producatori locali si oameni care dau valoare satului romanesc

De cate ori ajung prin Harghita descopar ca unele dintre cele mai interesante locuri nu sunt neaparat cele pe care le gasesti primele intr-un ghid turistic. Uneori trebuie sa iesi de pe traseul clasic, sa intri intr-o ferma, intr-o gradina de plante medicinale sau intr-o mica fabrica si, mai ales, sa stai de vorba cu oamenii care muncesc acolo.

In ultimele luni am avut ocazia sa fac exact asta prin programul Open Farm, o initiativa prin care ferme, exploatatii agricole, producatori si unitati de procesare din judetul Harghita isi deschid portile pentru vizitatori. Ideea este foarte simpla si, tocmai de aceea, mi se pare foarte buna: in loc sa vezi doar produsul final pe un raft, poti sa ajungi la sursa. Sa cunosti omul care il face, sa vezi animalele, culturile, utilajele, procesul de productie si sa intelegi mai bine de unde vine mancarea pe care o pui pe masa.

Oficial, Open Farm a fost creat pentru ferme, intreprinderi agricole si unitati de procesare alimentara care promoveaza valori locale si care pot primi vizitatori in conditii organizate si sigure. Vizitele se fac, in general, cu programare, iar programul include si evenimente Open Farm Weekend, in care producatorii pregatesc activitati speciale, demonstratii si degustari. 

Prima editie Open Farm Weekend, organizata intre 29 mai si 1 iunie 2026, a adunat 14 ferme si unitati de procesare si aproape 900 de vizitatori. Mi se pare o cifra relevanta, pentru ca arata ca exista interes pentru genul acesta de turism si, mai ales, pentru povestile reale din spatele produselor locale. Programul este legat si de pregatirile Harghitei pentru titlul de Regiune Gastronomica a Europei 2027. 

Noi am ajuns in cateva locuri foarte diferite intre ele. La unele am vazut animale, la altele plante medicinale, fructe de padure sau linii de procesare. Intr-un loc am descoperit inclusiv un magazin in care nu exista vanzator. Dar, dincolo de diferente, toate mi-au confirmat acelasi lucru: turismul rural poate insemna mult mai mult decat o pensiune si o portie de gulas.

–

Ferma Tinca din Voslabeni: locul in care copiii chiar descopera cum arata o ferma

Una dintre opririle care mi-au placut mai ales prin prisma familiilor cu copii a fost Ferma Tinca din Voslabeni.

Este o ferma in adevaratul sens al cuvantului, dar oamenii de aici au construit in jurul ei si o experienta pentru vizitatori. Ideea nu este ca cei mici sa vina, sa se uite la cateva animale de dupa un gard, sa faca doua fotografii si sa plece. Copiii pot interactiona cu animalele, le pot hrani si pot afla cate ceva despre viata de zi cu zi dintr-o gospodarie.

Cand am ajuns noi aici, ferma isi deschisese portile pentru turisti de foarte putin timp, de la 1 mai 2026, iar gazdele ne spuneau ca avusesera deja mai multi vizitatori decat se asteptau. 

Turul ghidat dureaza aproximativ o ora si trece prin mai multe zone ale gospodariei, de la legume si pasari pana la animale mici si animale mari. Dar vizita nu se termina aici. Exista trenulete pentru copii, trenul fermei, plimbari cu caruta si ATV-uri electrice pentru cei mici, iar iarna se pot organiza si plimbari cu sania. Se poate pescui, exista locuri de joaca, iar cei care vor sa ramana la masa pot gasi si preparate la gratar. Visit Harghita confirma in prezent partea de interactiune cu animalele, plimbarile cu trenul si caruta, sania pe timp de iarna si posibilitatea de pescuit. 

La momentul vizitei noastre, accesul simplu era 15 lei de persoana, un pahar cu mancare pentru animale costa 5 lei, iar pentru pescuit tariful era de 50 de lei pentru 12 ore, cu un kilogram de peste inclus; pestele suplimentar costa 35 lei/kg. In weekend ni se spusese ca se putea veni intre 12:00 si 20:00 fara programare, iar in timpul saptamanii era necesara rezervarea. Intre timp, pagina actuala Visit Harghita mentioneaza vizitarea pe baza de programare prealabila, asa ca eu as suna inainte de plecare pentru confirmarea programului si a tarifelor. 

Ferma primeste si grupuri de copii de la scoli si gradinite, ceea ce mi se pare poate una dintre cele mai bune utilizari ale unui asemenea loc. Pentru multi copii crescuti la oras, o vaca, o capra sau o gaina sunt lucruri pe care le-au vazut mai degraba intr-o carte, intr-un desen animat sau pe ecran.

Si, ca sa folosesc gluma pe care am facut-o atunci: macar afla si ei ca vacile nu sunt mov. 🙂

Pentru cei care vor sa ramana in zona, oamenii de la Ferma Tinca au si Casuta din Deal, o cabana care, la momentul vizitei noastre, putea fi inchiriata integral pentru maximum sase persoane, cu minimum doua nopti de cazare. Ferma este in continuare in dezvoltare, asa ca probabil vor mai aparea activitati si idei noi.

.

–

Antal Jersey Farm: vacile Jersey si magazinul fara vanzator

La Miercurea Ciuc am vazut ceva ce mi-a ramas imediat in minte: un magazin fara vanzator.

Intri, iti alegi produsele, lasi banii si pleci. Totul functioneaza pe incredere. Mi s-a parut unul dintre acele lucruri aparent mici care spun foarte multe despre o comunitate. 

Magazinul apartine Antal Jersey Farm, o ferma inclusa si ea in programul Open Farm. Dupa cum ii spune si numele, aici sunt crescute vaci Jersey, iar experienta pentru vizitatori merge dincolo de simpla vizita in ferma.

Poti afla cum se prelucreaza artizanal laptele, cum se obtin untul si branzeturile, poti interactiona cu animalele si poti face plimbari cu caruta trasa de cai. Unul dintre lucrurile pe care gazdele le explica vizitatorilor este chiar specificul laptelui provenit de la vacile Jersey. 

In cadrul programelor speciale Open Farm, vizitatorii pot vedea inclusiv hranirea si mulsul animalelor, pot degusta produsele lactate ale fermei si ii pot cunoaste pe iepuri, vitei si pe poneiul Borsó. Pentru copii exista activitati creative si zone amenajate special, iar ideea este ca o vizita la ferma sa fie in acelasi timp distractiva si educativa. 

Ce imi place aici este tocmai legatura dintre lucruri. Vezi animalul, intelegi laptele, vezi produsul finit si apoi ajungi intr-un mic magazin in care relatia dintre producator si client se bazeaza, literalmente, pe incredere.

.

–

RIBON din Madaras: cum pastrezi valoarea unei resurse locale tot in comunitatea locala

Una dintre vizitele care mi-au placut cel mai mult din perspectiva de business a fost la RIBON, in localitatea Madaras.

In jurul aceleiasi familii si echipe s-au dezvoltat in timp mai multe directii foarte diferite: cultivarea si procesarea plantelor si fructelor de padure, microinmultirea plantelor horticole, amenajari pentru gradini si produse realizate din lemn. Eu am petrecut cel mai mult timp in fabrica RIBON, unde am vazut cum sunt procesate fructele si plantele din zona. 

Aici se lucreaza, printre altele, cu coacaze negre, afine de padure, merisoare si zmeura. Fructele trec prin diferite etape, de la receptie si procesare pana la liofilizare, realizarea extractelor si imbuteliere. Compania produce atat suplimente alimentare pe baza de fructe si plante, cat si produse alimentare: sucuri naturale, siropuri, ceaiuri, pulberi, extracte, jeleuri si fructe liofilizate. 

Mi-a placut in mod special sa vad procesul de liofilizare. Pe scurt, apa este eliminata din fruct, iar acesta devine foarte usor si poate fi pastrat mult timp, mentinandu-si foarte bine aspectul, gustul si o parte importanta dintre caracteristicile initiale. Cand il vezi la final, seamana in continuare surprinzator de mult cu fructul de la care s-a pornit.

Dar partea care mi s-a parut mie cu adevarat interesanta nu tine neaparat de tehnologie, ci de economie.

.

–

Romania are multe regiuni in care exista materie prima foarte buna, insa o vindem mai departe si valoarea adevarata este creata in alta parte. Aici se incearca exact contrariul: fructul creste sau este cules din zona, este procesat tot aici, iar produsul finit pleaca mai departe din Harghita. In loc sa exporti doar materia prima, incerci sa pastrezi in comunitatea locala cat mai multe dintre etapele care creeaza valoare, locuri de munca si venituri. 

In prezent, experienta Open Farm de la RIBON merge chiar mai departe. Se poate vizita zonade procesare a fructelor, dar si laboratorul RIBON Cosmetics, laboratorul de micropropagare in vitro si atelierul de tamplarie si CNC, unde sunt realizate, printre altele, mobilier de gradina si locuri de joaca. 

Am vazut o gama surprinzator de mare de produse: suc 100% de afine de padure, suc de merisor si de coacaze negre, siropuri, ceaiuri, pulberi, jeleuri, extracte si fructe liofilizate. Folosesc inclusiv alte parti ale plantelor, nu doar fructele, de exemplu mugurii pentru anumite extracte. Mi s-a povestit si despre un produs realizat din frunze de coacaz negru, care la momentul vizitei nu era listat pe site si era foarte cautat la export. Fiind vorba despre suplimente alimentare, eu as lasa insa orice discutie despre efectele lor medicale specialistilor.

Mi se pare un exemplu foarte bun pentru o idee pe care o repet des atunci cand vorbim despre dezvoltare locala: nu trebuie neaparat sa inventezi urmatorul business revolutionar al planetei. Uneori trebuie doar sa te uiti mai atent la ceea ce ai deja in jurul tau si sa gasesti o metoda mai buna de a-i da valoare.

–

Gradina Miraculoasa din Avramesti: peste 110 plante si un brand care a dus numele satului peste Ocean

La Gradina Miraculoasa din Avramesti nu am venit pentru animale, ci pentru plante, ceaiuri, mirodenii si pentru povestea unei familii.

Aici, Csíki Emese si familia ei cultiva plante medicinale si aromatice si creeaza produsele brandului SzentÁbrahámi. Mi-a placut inclusiv povestea numelui: Szentábrahám este numele in limba maghiara al localitatii Avramesti, iar Emese si-a dorit ca prin produsele lor sa faca satul mai cunoscut. Astazi, ceaiurile si condimentele lor ajung in multe tari europene, dar si in Canada si Statele Unite, iar la gradina vin inclusiv turisti straini care cunosteau produsele inainte de a cunoaste locul. 

Gradina ecologica are aproximativ un hectar si se afla in jurul unui vechi conac nobiliar, vechi de circa 300 de ani. Sunt cultivate aici peste 110 tipuri de plante medicinale si aromatice, cifra fiind confirmata si de Visit Harghita. In timpul unei vizite ghidate poti vedea cum sunt cultivate plantele in sistem ecologic, cum sunt inmultite din seminte proprii, cum sunt uscate si procesate si cum ajung apoi in pachetul de ceai sau de condimente pe care il vezi la raft. 

Mi s-a parut interesanta si varietatea produselor. Au 13 amestecuri de ceai, dar si ceaiuri dintr-o singura planta. Printre cele pe care le-am vazut sunt Ceaiul Vracilor, in care apare inclusiv isopul, Ceaiul de Vitalitate, dar si ceaiuri din musetel, lavanda, patlagina, sunatoare, coada-calului, roinita sau frunze de mur. Pe site apar si denumiri foarte simpatice, precum „Visul lui Emese”, „Apus de soare”, „Ceai de Dragoste” sau „Ceaiul Muntilor”. Site-ul oficial al brandului confirma gamele de amestecuri de ceai, ceaiuri mono, condimente, plante aromatice si sare cu mirodenii. 

Si nu produc doar ceai. Exista amestecuri de condimente, inclusiv un mix secuiesc cu 11 ingrediente, variante cu paprika, usturoi sau ardei iute, sare aromatizata pentru carne, peste ori supe, condiment pentru vin fiert si chiar un amestec dedicat carnii de miel.

Ce mi-a placut foarte mult este ca vezi intregul drum. Planta este acolo, in pamant. Apoi afli cum este cultivata, recoltata si uscata, vezi echipamentele folosite la procesare si, la final, produsul ambalat. Multe dintre operatiuni presupun in continuare multa munca manuala, iar familia foloseste inclusiv echipamente dezvoltate de ei. Unele retete de condimente sunt inspirate din retete vechi ale familiilor nobile din Transilvania. 

Vizitele se fac cu programare prealabila, atat individual, cat si pentru grupuri, iar prezentarile pot fi facute in romana, maghiara sau engleza. La final poti bea un ceai preparat aici si, evident, poti cumpara produsele. Visit Harghita confirma ca gradina este deschisa inclusiv familiilor, elevilor, studentilor si grupurilor si ca tururile sunt adaptate tipului de vizitatori. 

Produsele pot fi comandate si online. Dar, daca ajungeti prin Harghita, eu as merge macar o data la sursa. Este cu totul alta experienta sa vezi planta in gradina si oamenii care o cultiva, iar cateva minute mai tarziu sa recunosti aceeasi planta in ceaiul pe care il ai in fata. Iata aici un video de la vizita noastra!

.

–

Sólyom Major: cum transformi un fost CAP intr-un loc care readuce viata intr-un sat

Poate cea mai ampla dintre povestile pe care le-am descoperit prin Open Farm este cea de la Sólyom Major – Gut Falkenhof, in Soimusu Mic.

Intrebarea de la care as porni aici este simpla: cum ar fi sa iei un vechi CAP, cladiri uitate si bucati dintr-un sat care pareau condamnate sa dispara si sa le dai o noua viata?

Asta mi se pare ca s-a intamplat la Sólyom Major. Astazi exista aici o ferma si o unitate de cazare atipica, mica, cu doar 11 camere, dar cu spatii comune generoase si senzatia aceea din ce in ce mai rara ca ai loc sa respiri. Site-ul oficial confirma cele 11 camere si conceptul de „Village Resort”, construit in jurul linistii, al naturii si al unei forme de turism fara lux inutil. 

Poti lua lectii de echitatie, poti merge cu caruta, poti explora imprejurimile sau, iarna, poti iesi cu sania. La fel de bine poti sa nu faci nimic: sa stai cu o carte, sa privesti dealurile si sa uiti pentru cateva ore de telefon.

Ferma are cai, vaci, oi, capre, porci si pasari, iar Visit Harghita mentioneaza si bovinele din rasa sura de stepa. Sunt organizate activitati pentru copii, tabere si programe de echitatie; atunci cand am fost noi, proprietarii aveau in grija 11 cai. 

.

.

Mancarea este simpla, locala si foarte bine facuta. Nu incearca sa impresioneze cu 20 de ingrediente puse intr-o farfurie, ci cu produse si gusturi pe care le intelegi. Si, evident, aproape intotdeauna gasesti un gulas bun. Sólyom Major functioneaza si ca punct gastronomic local, iar conceptul actual este centrat pe preparate secuiesti si ingrediente locale. 

Dar pentru mine poate cea mai interesanta parte incepe dincolo de cazare si de ferma.

Oamenii de aici au inceput sa recupereze si memoria satului. Au adunat obiecte, unelte si povesti despre viata de altadata intr-o casa-muzeu, iar Visit Harghita include astazi vizitarea acesteia in experienta Sólyom Major. 

Proprietarii sunt ei insisi o poveste: doamna este din Secuime, domnul este din Germania. Iar ceea ce au construit aici mi se pare unul dintre exemplele bune despre cum poate turismul sa ajute o comunitate rurala. Nu demoland tot ce era vechi pentru a construi ceva complet rupt de loc si nici transformand satul intr-un decor artificial pentru turisti. Ci recuperand cladiri, activitati, retete, povesti si moduri de viata si gasindu-le un rol nou.

.

–

De ce mi se pare important Open Farm pentru Harghita

Dupa toate aceste vizite, mi-am dat seama ca numele „Open Farm” poate fi chiar putin inselator daca te gandesti doar la sensul clasic al cuvantului „ferma”. Pentru ca programul nu este doar despre vaci, cai si gaini.

Este despre intregul ecosistem rural.

La Ferma Tinca vezi cum o gospodarie poate deveni o experienta educativa pentru copii. La Antal Jersey vezi legatura dintre animal, lapte, produs si increderea dintre oameni. La RIBON vezi cum o resursa locala poate fi procesata local si poate produce mai multa valoare pentru comunitate. La Gradina Miraculoasa vezi cum plantele, traditia si povestea unei familii pot construi un brand care ajunge pana peste Ocean. Iar la Sólyom Major vezi cum turismul poate participa inclusiv la recuperarea unei cladiri, a memoriei unui sat si, intr-un sens mai larg, la pastrarea unei comunitati vii.

Asta este partea care imi place cel mai mult.

De multe ori discutam despre dezvoltarea turismului exclusiv in cifre: cate hoteluri avem, cate locuri de cazare, cate nopti petrece turistul intr-o destinatie. Toate sunt importante. Dar cred ca o destinatie devine cu adevarat interesanta atunci cand turistul incepe sa cunoasca si oamenii din spatele ei. Sa vada cine face branza pe care o mananca la micul dejun. Cine culege fructele din care este facut siropul. Cine cultiva planta din ceai. Cine creste animalele. Cine reconditioneaza o casa veche. Si, poate cel mai important, sa lase o parte din banii cheltuiti in vacanta exact acolo, in comunitatea pe care a venit sa o descopere.

Asta poate face un proiect precum Open Farm. Nu transforma agricultura intr-un spectacol pentru turisti, ci ii invita pe turisti sa inteleaga mai bine agricultura si viata rurala. Iar daca acest model creste si este facut bine, poate deveni unul dintre lucrurile prin care Harghita se diferentiaza foarte frumos ca destinatie.

Pentru ca peisaje frumoase gasesti in multe locuri. Oamenii si povestile lor sunt cele pe care nu le poti copia.