Fiecara tara cu pretentii de destinatie turistica speculeaza cate un aspect care poate fi magnet pentru turisti. Grecia speculeaza istoria si plajele sale, Austria speculeaza trecutul habsburgic si activitatile in aer liber in statiunile montane, majoritatea tarilor cu iesire la mare speculeaza linistea si relaxarea, iar Italia, desi are cate putin din toate, speculeaza emotia si iubirea. Este o nisa greu de atins, dar ii reuseste de minune. De la romanticele plaje ale coastei Amalfitane, la peisajele Toscanei, la stradutele Romei sau ale Siciliei si evident la orasele iubirii Venetia si Verona, toate aceste locuri sunt destinatii pentru indragostiti sau pentru cei singuri cu o doza serioasa de masochism.

Venetia este un oras pentru care poti aloca de la 2-3 zile la cateva saptamani fara sa te plictisesti si pe care cu siguranta il vei regreta cand te vei afla in avion, pe pista de decolare inapoi spre casa.

Ca orice oras-port, inceputurile Venetiei si celorlalte orase romane din zona nu au fost tocmai usoare, fiind o prada facila pentru invaziile popoarelor barbare si mai tarziu pentru turci. In timp locuitorii acestor locuri au luat ce era mai bun din pericolele iminente la care au fost supusi deoarece s-au extins din ce in ce mai mult in zona lagunara, pe “terra semi-firma”, construindu-si casele pe piloni de lemn, dar si pentru ca s-a creat aproape instantaneu o comunitate a oraselor lagunare, ceea ce le-a permis sa formeze o federatie si sa isi aleaga un doge drept conducator, bucurandu-se de o oarecare independenta.

Intotdeauna m-am intrebat ce anume a facut ca acest oras sa devina asa “libertin”, fiind totusi intr-o zona aflata sub influenta Bisericii Catolice. Raspunsul a fost ca pierzandu-si principala sursa de venit din comertul pe apa, in urma descoperirii noilor rute maritime din secolul XIV, decimati de ciuma si aflati sub iminent pericol turcesc, dupa caderea Constatinopolului, venetienii s-au indreptat catre arta si placerile interzise. Intr-o perioada in care foarte putine femei beneficiau de educatie, celebrele curtezane care au crescut faima micutului oras erau printre cele mai educate femei din lume, iar Venetia era orasul care isi permitea sa aiba un carnaval care dura trei luni pe an. Cei interesati despre viata celebrelor curtezane venetiene pot sa citeasca aici un articol foarte bun despre istoria acestora.

Cam acesta ar fi tabloul pe care vreau sa vi-l conturez despre Venetia, inainte de a va povesti despre ceea ce puteti face in acest oras. Venetia este, dupa parerea mea, cel mai romantic oras din Europa sau cel putin cel mai romantic oras din ce am vizitat eu in Europa.

Desi sezonul oficial in Venetia este din Aprilie – Mai pana prin August – Septembrie, nu evitati sa vizitati Venetia in Februarie, cand are loc celebrul Carnaval despre care am scris aici sau in toamna, cand se desfasoara regata de gondole. Daca mergeti vara, nu uitati acasa crema cu protectie solara si o palarie, deoarece este foarte cald. Daca mergeti toamna tarziu v-ar trebui o pereche de cizme de cauciuc, deoarece mare parte din oras este inundata, in special Piata San Marco.

Din Romania aveti mai multe zboruri disponibile atat catre aeroportul Marco Polo, aeroportul principal mai aproape de oras, cat si catre Treviso, un aeroport mai mic destinat in special zborurilor low cost (in aceasta vara Treviso a fost inchis pentru reparatii).

Ambulanta Venetia

Vaporeto Venetia (+ statia)

Vapor marfa Venetia

Eu am zburat cu Carpatair de la Otopeni la Marco Polo. Pe timpul verii Carpatair a avut curse directe Bucuresti-Venetia si avioanele au fost pline in primul rand pentru ca acolo muncesc multi romani, dar si pentru ca Venetia este una din destinatiile cele mai cautate de turistii romani. Orarul de zbor al Carpatair este ideal pentru un weekend break: plecare Sambata dimineata din Bucuresti si retur Luni la pranz (acum se zboara din Bucuresti cu o scurta escala la Timisoara).

De pe aeroportul Marco Polo ai mai multe variante pentru a ajunge in oras. O varianta rapida si confortabila este un ferryboat, care costa 15 euro / calatoria si care te duce in doar 15 minute in oras. Varianta mai ieftina si cea pe care am ales-o eu este un autobuz pana la Piazzale Roma care costa 5 euro si face 30 de minute pana in oras (statia este chiar in fata aeroportului, iar biletele se cumpara din statie, de la automate).

Piazzale Roma este punctul terminus pentru cei veniti cu masina sau cu autobuzul, locul unde te imbarci pe vaporetto pe Grande Canale. Costul unui bilet cu vaporetto este de 6,5 euro si cel mai cunoscut traseu este al vaporetto no. 1, din Piazzale Roma spre Piata San Marco, pe Grande Canale. Daca nu ai bagaje multe si vrei sa faci o plimbare, poti merge si pe jos. Eu insa am ales sa iau un vaporetto pana la statia Rialto, pentru a vizita piata de fructe, legume si peste, deoarece stiam ca se inchide pe la ora 14.00. Daca si tie ti se scurg ochii dupa fructele de padure poti lua 3 feluri de fructe (afine, mure si zmeura) cu 5 euro. Pret de turisti, stiu, dar a meritat. In plus, in aceasta piata poti admira culorile fructelor, pestilor si legumelor si neaparat ii poti admira pe celebri negustori venetieni care striga in gura mare in cautare de clienti. 

Imagini filmate in Piata din Venetia

Fotografii din piata de peste si legume

Iar daca astazi am aflat putin din istoria Venetiei si cateva date logistice, maine o sa va scriu cateva detalii despre ce puteti face in Venetia si cum ajungeti pe insula Burano. Cei care isi planifica un concediu in zona pot sa citeasca aici cateva idei pentru un circuit de 6 zile la Venetia.

Venetia – Grande Canale din vaporeto