Maine, incepand cu ora 12, timp de o ora, LIVE pe blogul meu veti putea dialoga cu Mihai Bobocea, secretarul general al Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania. Aceasta asociatie este creata pentru a sustine interesele fondurilor de pensii private din Romania si se bucura de suportul (inclusiv financiar) a 13 administratori de fonduri de pensii si a 5 banci depozitare. Fost jurnalist la Ziarul Financiar si Media XPRIMM, Mihai Bobocea este secretarul general al APAPR din ianuarie 2009.
Inaintea interviului, pentru a va pune putin la curent cu aceasta tema si pentru ca stiu ca multa lume face confuzie intre asigurarile de viata cu componenta de pensii si pensiile facultative (amestecandu-le uneori chiar si cu pensiile obligatorii) vreau sa fac cateva precizari pentru a veni in sprijinul vostru:
In Romania, oficial in acest moment exista 3 piloni de pensii. Multa lume, in special cei care lucreaza in vanzari de asigurari de viata spun insa ca ar mai exista si pilonul IV. Sa le luam pe rand:
Pilonul I este pensia de la stat, pensia pe care o primeste orice persoana care a muncit in sistemul public sau privat si care atata timp cat a lucrat si-a platit taxele la stat. Cei care lucreaza insa „la negru”, nu au taxele platite, si ,desi se bucura acum de cativa bani in plus, la batranete nu vor putea beneficia de pensia de la stat (si nici de pensia pilonul II). Acest pilon este unul de tipul „platesti impozite azi pentru pensia altora, iar altii vor plati impozit pentru pensia ta„.
Pilonul II este pensia obligatorie pentru cei pana in 35 de ani si optionala pentru cei intre 35-45 de ani. In mod sigur multi dintre voi va amintiti „nebunia” de la sfarsitul lui 2007 cu pensiile obligatorii, cand fiecare roman trebuia sa aleaga un fond de pensii. Practic, din impozitul de 10,5% pe care il platiti lunar la stat, statul va inapoiaza o parte dintre acesti bani (anul acesta 2%), dar nu direct, ci prin intermediul fondului de pensii ales. Daca in maxim 4 luni de la angajarea la primul loc de munca nu iti alegi fondul de pensii dorit, atunci statul te repartizeaza automat. Acest pilon este unul de tipul: „fiecare isi plateste pentru pensia lui, iar la batranete va avea doar cat a cotizat„. Pe scurt: nu platesti nimic din buzunarul tau pentru acest pilon de pensii, ci din contra, statul iti inapoiaza o parte dintre impozite. Avantajul acestui sistem este ca primesti niste bani in cont pe care administratorul fondului de pensii ales ii investeste astfel incat sa rezulte si niste randamente (de preferat pozitive). Desi suntem ultima tara din UE care a implementat acest sistem privat de pensii, putem spune ca „tot raul a fost spre bine” pentru ca fondurile de pensii au primit primii bani in mai 2008, adica atunci cand cei avizati stiau deja ca nu se anunta o perioada prea buna. Iar administratorii romani de fonduri au fost atenti cu banii oamenilor, astfel ca, per total, Romania sta cel mai bine din toata Europa la capitolul randamente. Au fost tari (mai ales in Europa de Est si Sud-Est) in care fondurile de pensii au avut pierderi insemnate, dar Romania a incheiat anul cu un randament al intregii piete de 13,98% (detalii aici). Probabil carcotasii vor comenta ca se putea mai mult….sau ca Michael Jackson nu a murit….
Pilonul III sau „asa numitele” pensii facultative sunt cele destinate acelora care pe langa cele 2 tipuri de pensie de mai sus, vor sa mai aiba ceva in plus. Pentru asta insa trebuie sa iti stabilesti o suma lunara pe care sa o virezi catre fondul de pensii. Viramentul banilor poate fi facut de catre angajator din banii sai (daca alege sa isi stimuleze angajatii oferindu-le o pensie facultativa) sau din banii tai, oprindu-ti din salariu suma pe care tu ai solicitat-o. Platile pot fi facute si personal, in fiecare luna prin transfer bancar din contul personal, dar, pentru a evita bataia de cap suplimentara, cel mai bine, va recomand sa apelati la angajator sa faca asta gratuit. Avantajul acestui sistem de pensii este ca statul a oferit o deductibilitate de 400 euro/an pentru aceste pensii, atat pentru angajat (daca platesti din salariul personal) cat si pentru angajator (daca plateste ca un bonus pentru angajatii sai). Asadar, pe langa banii economisiti, mai castigi deducerea de la stat plus randamentul fondului. Acest pilon este unul de tipul: „fiecare isi plateste pentru pensia lui, iar la batranete va avea doar cat a cotizat„. Mai multe informatii despre pensia pilonul III cititi in articolul din 13 iulie.
Pilonul IV, pe care multi il numesc tot pensie facultativa si pe care il confunda cu pilonul III, sunt asigurarile de viata cu componenta de pensie. Confuzia provine insa din faptul ca, pentru ca pensiile pilonul III au aparut abia in 2007, societatile de asigurari, intuind dorinta romanilor de a avea niste bani deoparte pentru batranete, au vandut produsele de asigurare cu componenta de pensie drept pensii private. Diferenta dintre acestea 2 insa este evidenta: pilonul IV contine, pe langa pensie, si o asigurare de viata, care se comporta exact ca o polita CASCO la masina (patesti ceva, iei banul; nu patesti nimic, banii sunt pierduti). Iar din 100 RON (de exemplu) pe care o platesti lunar pentru pilonul IV, o parte se duc pe asigurare (despre care am explicat mai sus ce se intampla), iar ce mai ramane se duc pe partea investitionala, pentru batranete. De aceea, multi dintre cei care semneaza astfel de polite sunt nemultumiti la sfarsit ca nu au primit inapoi foarte multi bani la sfarsitul contractului, uitand ca in tot acest timp au avut protectie din partea firmei de asigurari pentru accidente, deces, spitalizare, etc. Mai multe informatii despre acest pilon IV, cititi in articolul din 20 august.
Razvan Pascu
Multumesc mult pentru intro si ocazie, Razvan, sunt sigur ca m-ai salvat de multe dureri de cap cu explicarea diferentelor dintre asigurarile de viata cu componenta investitionala (unit linked) si pensiile private. Totusi, nu sunt convins ca nu vom relua discutia pe tema asta maine…
Mai mult chiar decat atat, in prezent nu mai este permis companiilor de asigurari de viata si agentilor de asigurare sa foloseasca denumirea comerciala de „pensie privata” in promovarea asigurarilor de viata cu componenta unit linked. Sunt produse total diferite, sunt oferite de operatori diferiti, se supun unor legislatii complet diferite, etc.
Sper ca discutia de maine sa ajute o parte din public, printre altele, sa nu mai confunde aceste doua produse si sa inteleaga mai bine cum functioneaza, in ce investesc, ce riscuri (investitionale si nu numai) presupun, ce beneficii aduc, etc.
Si un PS: denumirea de „pilon IV”, desi folosita cateodata in industria de asigurari din Romania, nu este chiar proprie asigurarilor de viata cu economisire/investitii. In Vest (si mai nou chiar si in state ca Ungaria, Bulgaria, etc), Pilonul IV inseamna nu asigurari, ci tot pensii private, dar ocupationale (scheme create si finantate de angajatori, care cotizeaza in beneficiul angajatilor). Nu intru acum prea mult in detalii.
Asadar, maine incepand cu ora 12 sunt disponibil pentru a discuta cu voi pe temele anuntate!
Sper sa nu am pacienti maine maine la 12 si sa pot participa macar pasiv la discutie. 🙂 Abia astept!
Eu sunt interesata sa imi fac un astfel de contract dar multi dintre cunoscuti imi povestesc tot felul de impresii neplacute despre contractele semnate cu firmele de asigurari. Chiar sunt curioasa pentru maine
Oau…de abia astept! Adevarul e ca m-am lasat convinsa sa semnez pentru o pensie facultativa (obligatorie – pilonul II) de prietena mea cea mai buna si nu prea stiu in ce m-am bagat. Bine…nici nu-am interesat prea tare, ce-i drept. Poate ne va lamuri Mihai maine ce si cum 🙂 Voi incerca sa nu lipsesc
@Alina: probabil prietenii tai se incadreaza la ce spuneam si eu , si Razvan – sunt polite de asigurare, unde o parte din bani acopera un risc, nu sunt investiti… atentie la detalii…
@Mara: ori obligatorie (pII), ori facultativa (pIII)…?
Te felicit pentru un nou subiect foarte interesant. Sper sa nu fiu foarte aglomerat maine si sa pot sa urmaresc dialogul cu cititorii al domnului Bobocea.
Citind articolul si comentariile de mai sus, ajung la aceeasi concluzie la care am ajuns si atunci cand prietena mea citise pe internet ca toata lumea se plange de cei de la Euroline, ca dau tepe, ca inseala, ca fac, ca dreg, etc. Asa ca am inceput sa ma documentez despre ei, si am aflat ca, de fapt, toti cei care se plangeau, habar nu aveau de ceea ce semnasera. Nu stiau ca daca nu iti platesti o rata, sau intarzii cu plata acesteia, ti se aplica o penalizare de 45 de RON, si nici multe alte lucruri. Repet, nu este vina firmei, ci a celor care semneaza fara sa se informeze. La fel de bine si-ar fi putut vinde casa, terenul sau masina, fara sa aiba habar de ceea ce semneaza.
Cam asa este si aici. Inainte de a alege o firma la care sa iti „gazduiesti” pensia privata, trebuie sa te informezi, atat cat iti permit orizonturile. Cu ceva timp in urma (cand a fost acea „febra” cu pensiile pe pilon II – acei 2%) am decis sa colaborez cu BCR, desi avusesem oferte mult mai avantajoase de la alte firme concurente: GENERALI, ING, si cateva firme de brokeraj. Nu m-au atras castigurile, ci faptul ca am avut ocazia sa fac parte dintr-o echipa competitiva, care chiar isi dadea interesul in informare si nu neaparat in a pune mana pe banii clientilor, cat si seriozitatea de a spune ca esti colaborator al celei mai mari banci din Romania. Una peste alta, a fost o experienta placuta. Pe atunci nu aveam masina si calatoream foarte mult cu taxi, si aveam deci deja o plaja de clienti complexa, pentru ca in fiecare zi aveam ocazia sa discut cu oameni noi, de cele mai multe ori fiind abordat de catre acestia, cand aflau ca merg la banca, intrucat erau foarte speriati si neinformati. Ii invitam mereu la o discutie preliminara in care urma sa „pierdem” maxim 15 minute fiecare, iar, in urma acestei intalniri, fiecare dintre noi era castigat dupa aceasta. Eu eram multumit ca am ajutat un om sa afle cum stau lucrurile de fapt, iar acel om era multumit ca a fost informat. Apoi daca se concretiza tranzactia bine, daca nu, nu. Nu mi s-a pus niciodata sula-n coasta sa fac nu stiu ce target sau sa trag cu dintii de clienti pentru a semna. Nici gand! IN tot acest timp, aceasta mentalitate pozitiva m-a ajutat enorm si chiar m-am bucurat de un succes neasteptat, timp in care prieteni si cunoscuti de-ai mei, care colaborau cu firme concurente ce ofereau comisioane mai mari, intrasera deja in disperare, deoarece nu mai gaseau clienti, si stiti cum e omul cand da de bani! 🙂 Partea proasta, pentru mine, a fost cand la jobul pe care il aveam de baza (treaba cu banca a fost part time) a inceput sa ma solicite mult mai mult, si a trebuit sa renunt la aceasta activitate. Nu stiu in ce masura si-a avut rostul povestea asta, insa sper ca cei care vor citi acest comentariu sa aiba grija unde vor opta pentru oricare din aceste 4 tipuri de pensii, pentru ca, asa cum spune si o vorba mare, ESTI INFORMAT, ESTI CASTIGAT!
Nu ma astept la pensie de pe PI. Nici in ceea ce priveste PII nu sunt fantastic de optimist. Asa ca daca voi dori sa am bani dupa retragere fie din pensie, fie din alte tipuri de acumulari ma pot indrepta catre PIII si PIV sau catre alte tipuri de produse de investitire si/sau economisire.
@Mihai – cred ca vroiam sa spun „privata” si nu „facultativa” :p
@Lau: va rog pe toti, sunt Mihai, nu domnul x. Bun, ca poveste, in timpul campaniei initiale de aderare (nebunia pe care o descrii), adica sept 07 0 ian 08, eram la ZF si „acopeream” subiectul. 1-2 materiale de pensii pe zi, timp de aproape un an, care a cuprins si perioada de 4 luni a campaniei initiale. Si mie mi s-a parut cea mai palpitanta si interesanta experienta, pentru ca am citit mult, am invatat mult, am cunoscut industria, etc. I miss those times sometimes…
@Liviu Sav: nici eu nu am nicio speranta de la pensia de stat. Decat pensia „garantata” de 300-350 de lei de la stat, prefer sa ma gandesc de acum la alternative si sa actionez – adica o pensie facultativa sau alte metode de economisire (ca se cheama depozit bancar, cont de economii, asigurare de viata cu economisire, fond mutual, etc).
daca dumneavoastra Domnule Bobocea nu mai aveti nicio speranta de la pensia de stat noi tinerii de 25-26 de ani ce sa mai ziceam…. muncim pentru altii asta e realitatea
Nici eu nu prea am incredere in pensia de la stat si deasemenea sunt tentata sa-mi fac una facultativa.Sper sa pot participa maine la discutii.
Lolll. Hai sa va spuna unul care lucreaza in domeniu cum e si cu pensiile astea.
In primul rand, imi sfatuiesc toti clientii sa incerce sa renunte, daca se poate, la pensia de la stat, nu va aduce mari beneficii, de fapt ma intreb daca va aduce ceva beneficii.
In al doilea rand, inca e de luptat cu mentalitatea aia paguboasa de frustrare, de plansete, de vaicareala, a romanilor, care asteapta, asteapta, asteapta de la stat. Oare ce asteapta?
Partea nasoala este ca foarte putini cauta informatii, iar daca li se ofera, o iau in bascalie. Ce o sa plangem pe la 70 de ani, nu?
Sunt curios, Mihai, ce aduci din interiorul organismului pe care il reprezinti aici, mai ales ca gura lumii e mai mult decat sloboda.
Succes !!!
cine mai ajunge la 70 de ani?
@dalila: Cu totii vom ajunge. De fapt, chestia cu „nu o sa ajungem la 70 de ani, deci nu ne trebuie bani de pensie” este poate cea mai comuna greseala de gandire.
Citind aici: https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2102rank.html
veti vedea ca speranta medie de viata la nastere (important de precizat) este in Romania in prezent de 72,45 de ani. Aceasta e media, insa trebuie sa stii si ca media la femei este cu 6-7 ani mai mare decat la barbati. Deci acum suntem pe undeva la 76 de ani la femei si 69 de ani la barbati.
Revenind la precizarea „la nastere”, media de mai sus (72,45 de ani) e calculata pentru toata populatia, adica inclusiv copii, adulti, etc. Pentru cineva care are deja 60 de ani, de exemplu, iar factorii de mortalitate de pana atunci nu l-au afectat, speranta sa de viata este statistic mai mare cu circa 10%-15%.
In plus, uita-te la evolutia din ultimul secol a sperantei de viata. A crescut dramatic peste tot in lume. Uita-te unde e Vestul dezvoltat acum – au aproape inca 10 ani pe medie in plus fata de noi. Pana ajungem noi la 65 de ani, media la noi va mai creste, asa cum va mai creste si la nivel global.
Daca inca nu crezi, consider the following: in 1990 erau doar 2,5 milioane de pensionari in sistemul public de pensii (bugetul asigurarilor sociale de stat). Azi sunt aproape 4,8 milioane. In doar 19 ani. Detalii, aici: http://www.apapr.ro/reforma.html
o explicatie simpla si complexa in acelasi timp ,pe intelesul tuturor.Multumesac ,mereu aflu cate ceva nou,in domenii in care 90%din populatie are lacune!multumesc!
Practica recenta si chiar si literatura de specialitate vorbesc tot mai des despre „longevity risk”. Oricat de cinic ar suna, asta se traduce prin „the risk of outliving your pension savings” = „riscul de a trai prea mult, fata de sumele economisite pentru varsta de pensionare”. Cautati pe Google „longevity risk” si cititi ceva studii, sunt lamuritoare.
In sistemele de tip „contributii definite” (DC), acest risc de longevitate este detinut de participant, cel putin deocamdata (daca nu cumva legea de plata va prevede si acordarea de pensii viagere, care sunt produse oarecum DB, adica cu beneficii definite).
Mai atingem subiectul si maine …
(author)
In mare, Mihai a raspuns tuturor. Cu alte detalii, va asteptam maine la ora 12 pe blog.
Ciudat, dar simt ca nu mai prind batranetile. Iar din ce am semnat banii raman la ei.
Nu, din ce ai semnat, ai drept de proprietate asupra banilor. Iar daca „nu mai prinzi batranetile”, ei vor fi automat mosteniti de mostenitorii tai legali, la fel ca si in situatia in care am vorbi de un depozit bancar. As we speak, Pilonul II a facut zeci de plati catre mostenitori legali ai unor participanti decedati. Asa e legea, noi o respectam. Informeaza-te, nu costa!
PS: probabilitatea ca tu sa nu mai prinzi batranetile este substantial mai mica decat probabilitatea de a trai mult peste speranta de viata pe care ti-o estimezi, ca urmare ai sanse mari sa traiesti mai mult decat iti va permite buzunarul. Cinic, dar statistic demonstrat.
[…] Mihai Bobocea a fost jurnalist la Ziarul Financiar si Media XPRIMM, iar din ianuarie 2009 este secretarul general al APAPR. Asociatia este finantata de fondurile de pensii din Romania si de bancile depozitare si urmareste sa apere interesele investitorilor din acest domeniu. Mai multe despre “cei 4 piloni de pensii” din Romania, aflati in articolul de ieri. […]
bunica mea are o pensie de urmas de 466 de lei mai poate benefici si de pensia de colectiv ? si cum trebuie sa procedeze va rog din suflet dati mi un raspuns e greu sa traiesti cu 466 de lei .