Agricultura, comert si turism. Care este legatura intre ele si cum pot contribui la cresterea nivelului de trai in Romania?

Transilvania este regiunea mea preferata din Romania, o zona foarte ofertanta turistic, cu un potential demonstrat in ultimii ani, unde atat autoritatile locale si regionale, cat si mediul privat pare ca se implica si colaboreaza mai mult decat prin alte locuri, investitiile lor generand o crestere economica buna, noi locuri de munca, dar si noi oportunitati pentru turisti.

Printre cei implicati in dezvoltarea regiunii se numara si fundatia Pro Economica Alapítvány, care urmareste crearea unui lant auto-sustenabil in agricultura si stimularea a trei domenii interdependente: turism, agricultura si comert. Obiectivul lor principal este imbunatatirea nivelului de trai al familiilor din Romania si crearea unui climat economic prielnic dezvoltarii afacerilor loacale, prin pastrarea traditiilor si valorilor din regiune.

.

• 

• 

• 

• 

Recent am stat de vorba cu Monica Kozma, director executiv al Fundatiei Pro Economica Alapítvány. Am vrut sa aflu mai multe despre proiectele lor, despre beneficiari, despre dificultatile intampinate de-a lungul timpului, despre potentialul turismului rural in Romania, dar si despre relatia aceasta atat de complexa agricultura-turism, care mi se pare adesea total ignorata de catre jucatorii din turism. Concepte precum ‘de la ferma la furculita’, atat de populare in alte tari mai dezvoltate, de exemplu, sunt la noi inca in stadiu incipient. Despre asta am scris mai multe aici, iar intregul interviu cu doamna Monica Kozma il puteti citi mai jos:

RP: Ati inceput prin a sprijini micii agricultori si ati continuat prin a intari lantul care uneste micii producatori de hotelieri, restaurante si turisti. Care credeti ca sunt principalele 3 probleme intampinate de antreprenorii din zona Transilvaniei?

MK: Astazi, cand suntem intr-o perioada dificila, dupa o pandemie si intrand intr-o criza economica, cred ca sunt prea multe probleme in fiecare sector al economiei, ca sa putem sa generalizam. Cu toate acestea, dupa discutiile avute in cadrul conferintelor si evenimentelor organizate de catre Fundatia noastra, semnalele antreprenorilor sunt clare: cer stabilitate si predictibilitate in deciziile luate la nivel central, au nevoie de sprijin financiar pentru a reusi sa supravietuiasca crizei preturilor energiei si, nu in ultimul rand, au nevoie de solidaritate si comunicare transparenta si ferma din partea autoritatilor statului.

RP: Cum ati intuit oportunitatea de a sprijini intreg lantul de productie si distributie? Cum l-au primit antreprenorii?

MK: De peste 6 ani sustinem ca Romania are mare nevoie o industrie alimentara functionala, de procesatori locali, prin care sa nu depindem atat de tare de importuri. Pentru a atinge acest scop, am finantat o gama larga de mici-producatori din zona Transilvaniei, de la fermieri pana la procesatori si fabrici de prelucrare, ca sa avem produse locale de buna calitate, care provin din materii prime autohtone. Odata oferite aceste facilitati de finantare si odata ce au inceput sa aiba rezultate, am realizat ca urmatoarea provocare este ca aceste produse au nevoie de o piata de desfacere. Raspunsul natural a venit din domeniul turismului, adica HoReCa, pentru ca Transilvania are un potential turistic fantastic.

Prin acest lant integrat credem ca putem sa ajungem in urmatorii ani la o dezvolatre economica durabila in regiune. Antreprenorii au inteles asta foarte usor, avand in vedere ca multi dintre ei erau deja pregatiti pentru astfel de oportunitati, si chiar asteptau un ajutor pentru a-si pune in practica ideile.

.

• 

• 

• 

• 

RP: Cate business-uri ati sprijinit in totalitate si la ce suma se ridica finantarile?

MK: Incepand din anul 2017 si pana astazi, am sprijinit circa 6000 de fermieri prin programul nostru “de minimis”, am acordat finantare pentru aproximativ 100 de proiecte mari in domeniul agriculturii si hotelier. Suma totala folosita de catre Fundatie pentru astfel de programe se ridica la aproximativ 300 milioane euro ca si sprijin acordat, ceea ce inseamna ca mai mult de 600 milioane de euro au fost investiti in ultimii ani in 5 judete si s-au creat deja multe sute de locuri noi de munca.

RP: Povestiti-ne putin despre activitatea Fundatiei Pro Economica Alapítvány in Romania. Ce v-ati propus sa realizati si cum?

MK: Ideea de a cauta solutii pentru a sprijini exact acele segmente din domeniul agriculturii si turismului care sufereau de lipsa de fonduri a venit ca urmare a folosirii deficitare a ajutoarelor de stat sau chiar a fondurilor europene. Cu totii stim motivele din spatele absorbtiei reduse de fonduri europene, care, din pacate, defineste procesul de obtinere a fondurilor europene in Romania.

In ultima perioada chiar am vazut ca se imbunatateste implicarea autoritatilor centrale si locale, dar in anii 2015-2016 cand am inceput sa creionez o strategie de dezvoltare gandita strict pe baza datelor obtinute de la primarii si antreprenori, lucrurile aratau chiar mai rau. Dupa ce am adunat datele, pentru mine si pentru echipa de experti cu care am avut onoarea de a lucra pe strategie, era foarte clar ca sunt doua domenii interdependente in Transilvania, care trebuie analizate impreuna: agricultura si turismul. In agricultura, cel putin in zona noastra, sunt inca multi fermieri cu doar cateva hectare de teren cultivat, hectare care asigura insa un venit suplimentar pentru familiile respective si care garanteaza folosirea terenurilor (si nu abandonarea lor, cum se intampla in alte zone din tara).

Practic, am ales un grup de beneficiari de nisa, micii proprietari de terenuri agricole, micii fermieri, si am ales sa ii sprijinim pentru a se dezvolta si pentru a-i convinge sa nu plece din tara.

RP: Cum a schimbat pandemia strategia Fundatiei Pro Economica Alapítvány?

MK: Avand in vedere ca inca din 2017 noi aveam o platforma online care facilita procesul de depunere-evaluare-completare-monitorizare de proiect, putem spune ca am fost norocosi si ca am putut continua activitatea fara a fi perturbati.

Programul “de minimis” in agricultura a fost finalizat chiar in plina pandemie, am reusit sa facem platile si toate procedurile in home office, folosind platforma noastra digitala. Deci, pot sa confirm ceea ce era doar un vis la inceput: fara digitalizare nu se mai poate incepe o astfel de activitate. Chiar si daca de multe ori ne-am lovit de reticenta fermierilor si beneficiarilor, care probabil nu erau familiarizati cu proceduri digitale, noi ne mandrim cu rezultatele noastre, care practic arata ca doar online se poate derula un astfel de program. Cu beneficiarii ne intalnim fizic doar la semnarea contractului de finantare si la eventualele controale pe teren.

RP: Spuneati intr-un discurs TedX ca v-ati lovit de multe ori de ‘nu se poate’ in activitatea pe care ati desfasurat-o. Care credeti ca sunt principalele provocari pe care le intampina jucatorii din turism in Romania?

MK: In acel discurs am povestit despre marele entuziasm cu care m-am intors in tara si prin care intentionam sa realizez foarte multe lucruri bune, proiecte mari. In primii ani, fiind implicata si in dezvoltarea unor proiecte de energie regenerabila, si apoi avand si functii in administratia publica centrala si locala, in multe cazuri cand am venit cu idei si proiecte mai putin obisnuite la vremea respectiva in Romania, m-am lovit de birocratia administratiei publice si de teama de a nu gresi. Din aceste motive pierdem foarte multe idei bune si oportunitati mari de dezvoltare. La asta m-am referit, ca simplul “nu se poate” in spatele caruia exista de fapt doar teama de ceva nou, si care este rostit probabil de catre un decident, la orice nivel, poate sa distruga multe idei care ulterior, peste cativa ani sa reprezinte pierderi mari pentru comunitate.

RP: Cum facem sa ajungem de la ‘nu se poate’la ‘se poate’?

MK: Mie intotdeauna mi s-a parut simplu: dupa ce avem o idee buna, incepem sa verificam din punct de vedere legal si financiar posibilitatile de a o implementa si da, bineinteles o sa avem nevoie de multa perseverenta si putere pentru a lupta pentru ideea noastra, mai ales daca noi credem in ea si avem si motive bine intemeiate sa credem ca “se poate! Ah, si sa nu uit, avem nevoie si de curaj!

RP: In timp ce in alte tari europene turismul rural este una dintre prioritatile dezvoltarii turismului, in Romania abia in ultimii ani au inceput sa se miste lucrurile in directia potrivita. Pandemia a fost unul dintre contextele care au accelerat dezvoltarea acestei forme de turism. Cum vedeti dvs turismul rural in Romania? Ce ar trebui facut mai bine?

MK: In opinia mea, prima greseala pe care o putem face este sa incepem sa cautam solutii care functioneaza in intreaga tara. Dupa foarte multe experiente, discutii si dezbateri, sunt ferm convinsa ca pentru fiecare regiune, separat, trebuie sa oferim o strategie de dezvoltare, prioritati si chiar mesaje si sloganuri de a atrage turistul.

Acum, daca o sa incepem cladirea acelor OMD-uri gandite de catre ministerul de resort, cred ca suntem pe calea cea buna, si sper ca o sa si reusim sa ajungem la final. Totusi, exista o singura legatura intre fiecare regiune, care per ansamblu ar putea fi promovata catre turistii straini: gastronomia traditionala. Eu cred foarte tare in ideea asta, de a alege ca punct de pornire gastronomia, prin care sa aratam lumii cine suntem, cat de multe alimente si preparate sanatoase si gustoase avem. Mancarea traditionala buna si pregatita la inalte standarde, completata cu servicii bune, ar putea sa fie cartea noastra de vizita in lume.

.

• 

• 

• 

• 

RP: Vorbim adesea despre agricultura si turism ca fiind doua domenii interconectate, dar pentru multi aceasta legatura nu este una evidenta. Cum vedeti dvs lucrurile? Cum putem evidentia aceasta legatura pe intelesul tuturor?

MK: Sincer, eu cred ca inca din vremurile in care oamenii calatoreau doar pentru ca erau nevoiti si nu in scop turistic, prioritar pentru calator era locul in care putea gasi de mancare. Mancarea noastra de zi de zi, dar si cea din restaurante, inseamna in spate munca multa in agricultura. De aici vine ideea de a intregi acest lant de aprovizionare: de la producatorul si procesatorul local sa ajunga in cel mai scurt timp produsul pe piata, in hoteluri, restaurante, iar acel produs sa fie oferit la un pret avantajos si pentru producator si pentru cumparator.

RP: Ce programe a initiat Pro Economica Alapítvány in turism? Vorbeam la un moment dat de lansarea unor noi hoteluri de 3, 4 si 5 stele in Transilvania. Cum evolueaza lucrarile aici?

MK: In 2019 am lansat programul nostru de sprijinire a investitiilor in domeniul hotelier, si in plina pandemie in 2020-2021 am semnat contractele de finantare cu acei beneficiari hotarati, care in ciuda faptului ca era o perioada extrem de grea pentru ei, au avut incredere in proiectele gandite de ei si au avut incredere si in sprijinul Fundatiei noastre. In momentul de fata avem 9 contracte de finantare, prin care 9 hoteluri de 4-5 stele se vor realiza in judetele Covasna, Harghita, Mures. 8 investitii sunt in curs de constructie si se vor finaliza anul viitor, iar un hotel de 4* functioneaza deja, este primul hotel business de 4* in Sfantu Gheorghe, si care a luat avant inca din primele zile de activitate. Cumva ideea noastra de baza este sa realizam infrastructura necesara prima data, iar apoi sa depunem toate eforturile pentru a atrage turisti in zona.