excursii-razvan-pascu

De fiecare data cand plec intr-o noua calatorie, chiar si dupa atatia ani de strabatut lumea in lung si-n lat, inca am emotii. Sunt emotii bune, constructive, o doza mare de entuziasm ce se imbina cu imensa curiozitate a turistilor pentru ceea ce va urma. 

Am aceeasi stare indiferent ca plec, de exemplu, in Tanzania, unde am mers de peste 12 ori pana acum, sau ca explorez destinatii noi, cum a fost cazul in luna iunie a acestui an, cand am zburat spre Africa de Sud. A fost o destinatie noua pentru toata lumea, o destinatie impresionanta pe care am descoperit-o alaturi de turisti pe care ii stiam deja din alte calatorii si alaturi de care am adunat destule amintiri faine in cele mai frumoase locuri din lume.

Circuitul nostru a inclus, de fapt, 3 destinatii, anume Africa de Sud, Zambia si Zimbabwe, iar in materialul de astazi mi-am propus sa va povestesc ce mi-a placut cel mai mult prin aceste locuri si ce e de neratat daca ajungeti in zona. Ca de fiecare data, am pregatit si o colectie de fotografii frumoase, pentru care trebuie sa ii acord “full credit” telefonului Samsung Galaxy S21+. 

Cape Town, prima surpriza a excursiei noastre

Am aterizat intr-o sambata seara, tarziu, dupa un drum destul de lung, in Cape Town, iar traseul nostru a inceput chiar a doua zi, dis-de-dimineata, cu Golful Hout. Aici se afla un mic sat de pescari la Oceanul Atlantic, un loc tare pitoresc, de unde am continuat apoi spre est catre Cape Point, de altfel si primul loc care ne-a facut pe toti sa spunem “waaaa”, atunci cand am zarit peisajele superbe.

Desi de cele mai multe ori zicala “la pomul laudat sa nu te duci cu sacul” se dovedeste a fi adevarata si multe locuri din lumea aceasta s-au dovedit a nu fi la nivelul la care ma asteptam, ei bine, promontoriului Cape Point, mi-a intrat pe loc la suflet. Pe lista de locuri wow s-au adaugat ulterior o sumedenie de alte “atractii”. Africa de Sud e o destinatie tare fotogenica. 

.

Vremea a tinut cu noi si am urcat la 249 metri deasupra nivelului marii, unde aerul este pur, venind dinspre Antarctica. Ne-am pozat, minunat si bucurat apoi la Capul Bunei Speranțe, parte din patrimoniul UNESCO. Capul Bunei Speranțe marcheaza cel mai sudic punct al Peninsulei Cape, iar faptul ca am ajuns (si) aici, pe urmele exploratorilor Bartolomeu Diaz si Vasco Da Gama, este inca un vis implinit pentru mine. Lesne de inteles ca peisajul este spectaculos, iar pe fondul legendelor asociate acestui loc, ai senzatia ca daca inchizi ochii pentru ceva mai mult de o secunda, ar putea aparea corăbii olandeze sau portugheze cu pânzele sus, gata sa te bântuie pentru restul vacantei.

Dupa masa de pranz, ne-am oprit la Boulders Beach, plaja unde se afla circa 2000 de pinguini. Ma gandeam doar cum Alex si Vladut, copiii mei, ar fi fost de-a dreptul extaziati sa vada atat de multi pinguini! Candva o sa ii aduc si pe ei aici.

.

Cum este Cape Town?

Se spune ca in perioada in care s-a aflat sub britanici Cape Town s-a transformat intr-un oras-amalgam de culturi, religii, obiceiuri… iar asta cumva este destul de evident si astazi, mai ales in ceea ce priveste arhitectura cladirilor si modul in care sunt dispuse una langa alta: langa case cu fatade multicolore si stradute pietruite poti da peste un mall, un hotel de lux, o galerie de arta sau o casa de moda. In mare parte insa, in Cape Town se reflecta cel mai bine stilurile arhitecturale coloniale Edwardian, Victorian si Cape Dutch, dar se pastreaza inca tot felul de elemente si detalii preluate de la triburile indigene. Olandezii au facut si ei multe pe aici.

Fara sa vrei, in Cape Town poti da peste plaje cu nisip alb si fin, ori peste un punct de belvedere de unde n-ai mai vrea sa pleci. Ai munti, ocean, privelisti de vis, iar suburbiile orasului sunt chiar mai spectaculoase. Se spune, insa, ca nu este un oraș foarte sigur. Mama Natura a fost tare generoasa aici, iar in fotografiile de mai jos cred ca pot reda mai bine decat in cuvinte la ce ma refer.  

Pe scurt, Cape Town este un oras modern, care nu seamana cu (mai) nimic din ce am vazut eu pana acum in Africa. 

.

Natura spectaculoasa la tot pasul – o zi pe Panorama Route

Ce mi-a placut la aceasta destinatie este faptul ca Africa de Sud are cate putin din Rio de Janeiro, putin din Islanda, putin din Statele Unite, si chiar din Australia sau Noua Zeelenda, dar, bineinteles, si din Africa.

Una peste alta, natura ramane aici punctul forte. Ramai de multe ori uimit de frumusetea locurilor pe care le vezi, indiferent cate alte destinatii spectaculoase ai vazut anterior, iar diversitatea te intampina la tot pasul: de la oameni la peisaje, mancare si cultura, flora si fauna.

Si pentru ca este una dintre atractiile “obligatorii” cand ajungi in Africa de Sud, am alocat o zi intreaga pentru celebrul traseu turistic “Panorama Route” din regiunea Mpumalanga, de altfel una dintre cele mai pitoresti din tara.

Cum a fost? De-a dreptul WOW. Trebuie sa recunosc ca eram usor sceptic cu privire la acest traseu, mai ales ca nu-s prieten cu serpentinele, dar privelistile de aici merita toate eforturile. Nu degeaba zona este atat de populara.

Am vazut the Pinnacle Rock, o stanca ce se ridica la peste 30 de metri deasupra padurii tropicale, apoi am explorat Canionul Râului Blyde, al treilea ca marime din lume si foarte verde (dupa Marele Canion din SUA si Canionul Râului Fish din Namibia). Ne-am oprit si la asa-numita “Fereastra lui Dumnezeu”, un punct de belvedere situat la inaltimea de 900m, de unde, daca vremea tine cu tine, ti se infatiseaza o priveliste de milioane si ai senzatia ca toata lumea este la picioarele tale. In zilele senine, poti vedea in toata splendoarea ei “intinderea” care duce din Parcul Kruger si pana pe coasta de sud a Mozambicului, situata la circa 3 ore distanta de mers cu masina.

.

Am admirat indelung si formatiunile numite Three Rondawels – Trei Rondavele, ale caror forma se aseamana mult cu a colibelor africane si de unde, de altfel, le vine si numele. Langa cele 3 varfuri conice este unul plat. “Legenda” spune ca acela plat se numeste Majaneng (“capetenia”), in cinstea sefului tribului Mapulana, pe nume Maripi Mashile, ce a trait in secolul al XIX-lea si a reusit sa tina piept atacurilor swatilor (stramosii locuitorilor de astazi din Swaziland), iar cele 3 sunt sotiile lui, Mogabolle, Mogoladikwe si Maseroto.

A urmat Bourke’s Luck Potholes, care sunt, de fapt, niste formatiuni carstice sapate in peretii canionului de cele doua râuri care se intalnesc in aceasta zona, Treur si Blyde. De-a dreptul spectaculos!

.

Urmatoarea oprire? Cascada Victoria, una dintre cele mai frumoase cascade din lume

Printre cele mai asteptate atractii din periplul nostru prin Africa de Sud, Zambia si Zimbabwe a fost, fara doar si poate, Cascada Victoria. Cel putin pentru mine. 

Cascada era denumita de localnici “Mosi-oa-Tunya”, in traducere “fumul care tună”, datorita zgomotului facut de apa ce formeaza un nor de ceata vizibil uneori si de la 30 km distanta.

A fost descoperita de catre celebrul David Livingstone in 1855, tot el fiind si cel care a numit-o “Victoria” in cinstea reginei Angliei. Formata pe raul Zambezi, cascada se afla la granita dintre Zambia si Zimbabwe. Aparent, cam 2/3 din lungimea ei este in Zimbabwe, unde, de altfel, ai si cele mai faine panorame asupra cascadei si unde este cel mai mare debit de apa, insa in partea din Zambia te poti apropia cel mai mult de caderile de apa. Zambezi curge linistit pana in buza cascadei, unde apoi cantitati uriase de apa se prabusesc continuu, stropind tot in jur, inclusiv turistii, desigur. Daca esti la fel de norocos ca noi, surprinzi si curcubee, iar apusul de soare este punctul culminant.

Datorita caderii masive de apa de la o inaltime de 107 m (nu este totusi cea mai inalta cascada, Angel Falls din Venezuela conducand detasat in top), este considerata adesea si una dintre cele 7 minuni naturale ale lumii.

S-ar parea totusi ca Victoria Falls detine recordul mondial la “cea mai mare perdea de apa din lume” – are o latime de aproximativ 1700 m. Ca idee, este cam de 2 ori mai mare decat Niagara. Dar cascadele de la Iguazu (Argentina și Brazilia) au totusi 2,7 km in latime. 

La final pot spune ca a meritat fiecare secunda si mai ales ma bucur ca am reusit sa surprindem ambele perspective ale Cascadei. Mai ales intr-o perioada ciudata ca asta, când e nevoie de teste Covid, multe formulare de completat si multa birocratie pentru vize. Dar am reusit, cu tot grupul nostru de turisti si sunt tare recunoscator pentru asta.

.

Nu puteam sa inchei articolul fara sa vorbesc si despre…vinuri

Dat fiind ca vinurile produse in Africa de Sud sunt considerate unele dintre cele mai bune sortimente din lume (in special vinuri rosii, cupaje si vinuri acidulate) am inclus si noi in program o vizita in regiunea Winelands, la podgoria Groot Constantia de pe domeniul viticol Constantia, cel mai vechi producator de vinuri din emisfera sudica.

Cu peste 100.000 de hectare de podgorii, Africa de Sud este al 7-lea cel mai mare producator de vin din lume, dupa Italia, Franta, Spania, SUA, Argentina si Australia. Pe langa calitatea vinurilor produse aici, regiunea Constantia, situata la sud de Cape Town si, implicit, podgoria Groot Constantia au o istorie bogata, bazele Constantia fiind puse inca din 1685 de catre comandantul Companiei Indiilor Olandeze, Simon van der Stel. Influentele olandeze sunt vizibile si astazi in arhitectura caselor/cramelor din zona.

In 1709, crama avea deja o plantatie de vita de vie si se produceau circa 6000 litri de vin. Incepand cu 100 de ani mai tarziu, vinul Constantia devenea treptat printre preferatele unor nume sonore din istorie, precum George Washington, Marie Antoinette sau Napoleon Bonaparte.

Recent a avut loc chiar si o licitatie pentru o sticla de Grand Constance din 1821, ce fusese rezervata de catre Napoleon, insa liderul francez a murit inainte ca sticla sa mai ajunga in mainile sale. A fost achizitionata chiar in sambata de dinaintea sosirii noastre, pe 29 mai, de catre un englez pentru suma de 30.000 dolari. Se spune ca acesta era vinul favorit al lui Napoleon, care, aflat in exil pe insula Elena din 1815 pana pe 5 mai 1821, intrucat i se permitea sa bea vin, solicita adesea sa ii fie aduse sticle de la Groot Constantia. Chiar si Jane Austen mentioneaza aceste vinuri in romanul “Ratiune si simtire”, iar Charles Dickens in “Misterul lui Edwin Drood”.

Printre cele mai apreciate vinuri de la Groot Constantia se afla Shiraz si Merlot, dar si vinurile de desert, a caror productie a fost intrerupta intre 1880 si 2003.

.

Ma bucur ca am inclus si aceasta experienta in traseul nostru. Imi place sa ofer turistilor mei experiente autentice, sa ii ajut sa afle informatii cat mai interesante, povesti de viata aparte, sa vada locuri “altfel”, in care poate nu ar fi mers pe cont propriu. Cel mai probabil vom repeta experienta Africa de Sud – Zambia – Zimbabwe si poate reusim sa ajungem si in Botswana. Poate chiar anul viitor. Mi-a placut tare mult si cred ca merita explorata de cat mai multi romani care iubesc calatoriile.  

1 comentariu

  1. Codrina
    05.09.2021 la 14:52

    Superb articolul. Fotografia este un hobby care a devenit din ce in ce mai costisitor pentru mine-la Canon-ul dslr adaugam din ce in ce mai multe obiective-rucsacul a devenit imposibil de carat.Le-am vandut mi-am luat un aparat Olimpus mirrorless ,usor si calitativ, doua obiective unul pentru fotografie de strada si un teleobiectiv, dar totusi, as dori si un telefon performant pentru fotografie. iphone-ul meu xs max … lasa parca de dorit la capitolul photo…. Din cand in cand il folosesc pentru fotografii si instantanee rapide. Spre ce telefon sa ma orientez? Mult succes in tot ce faceti, si multa sanatate!

Vezi aici mai multe imagini de pe pagina mea de Instagram! Urmareste-ma pe Instagram! Click aici!