Dupa cateva luni in care zilierii nu au putut fi angajati decat in anumite domenii de activitate, Guvernul a revenit asupra celebrei OUG 114 si a extins lista acestora, prin ordonanta de urgenta. In plus, angajatorii vor trebui sa achite, incepand cu veniturile aferente lunii Mai, contributia la pensii (CAS) pentru zilieri, acestia din urma avand si posibilitatea de a se asigura la sanatate, optional. Nu in ultimul rand, va fi infiintat un registru electronic al zilierilor, ce va deveni functional pana la finalul anului.

Dupa ce, la final de 2018, numarul domeniilor de activitate in care pot fi folositi zilierii a fost semnificativ redus, Guvernul a revenit si a extins aceasta lista, odata cu publicarea Ordonantei de urgenta nr. 26/2019 din 19 aprilie 2019.

Astfel, chiar daca numarul domeniilor nu este la fel de mare ca pana la sfarsitul anului trecut, folosirea zilierilor este din nou posibila acum in domenii precum publicitate, restaurante, cazare sau alimentatie publica, in conditiile in care, in primele luni ale lui 2019, munca sezoniera a putut fi desfasurata numai in domeniile agricultura, vanatoare si servicii anexe, silvicultura (exceptand exploatarile forestiere), pescuit si acvacultura.

Acum insa, odata cu noile reglementari, lista a fost completata cu:

  • activitati de organizare a expozitiilor, targurilor si congreselor;
  • publicitate;
  • activitati de interpretare artistica – spectacole, activitati-suport pentru interpretarea artistica – spectacole, activitati de gestionare a salilor de spectacole;
  • cresterea si reproductia animalelor semidomesticite si a altor animale;
  • activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente;
  • activitati de intretinere peisagistica – plantarea, ingrijirea si intretinerea de parcuri si gradini (exceptand gradinile private);
  • restaurante;
  • baruri si alte activitati de servire a bauturilor;
  • activitati ale gradinilor zoologice, botanice si ale rezervatiilor naturale.

De altfel, reducerea domeniilor de activitate in care puteau fi folositi zilierii a insemnat pentru angajatori, in primele patru luni ale anului, costuri majorate cu forta de munca, determinate de necesitatea de a incheia contracte individuale de munca pentru prestarea unor munci sezoniere.

Folosirea salariatilor pentru activitati ocazionale a fost semnalata de mediul de afaceri, astfel ca Guvernul a venit cu aceasta noua OUG care sa redreseze situatia. Totusi, actul normativ vine si cu alte noutati, iar principalul element fiscal introdus il reprezinta plata CAS in cota de 25%, pe langa impozitul pe venit, in procent de 10%.

Potrivit OUG nr. 26/2019, obligatia achitarii contributiei la pensii pentru zilieri se va aplica incepand cu veniturile aferente lunii Mai, ceea ce se va traduce in costuri majorate pentru firmele, persoanele fizice autorizate si intreprinderile individuale/familiale ce utilizeaza zilieri si care vor decide sa majoreze remuneratiile brute pentru a acoperi CAS-ul si a pastra remuneratiile nete la acelasi nivel din prezent. Caci altfel, daca se pastreaza indemnizatia bruta din prezent, zilierii vor ramane in final cu mai putini bani.

Retinerea, calculul, declararea si plata CAS si a impozitului pe venit, in cota de 10%, sunt in sarcina angajatorului zilierilor. Potrivit Legii nr. 52/2011, zilierii trebuie sa primeasca pe ora de munca macar valoarea/ora a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata (aceasta fiind valoarea indemnizatiei brute). In 2019, indemnizatia bruta pe ora este de aproximativ 12,4 lei (pentru o medie de 167,3 ore/luna), in conditiile in care salariul minim brut este fixat la 2.080 de lei.

Pe de alta parte, zilierii nu vor fi, in continuare, asigurati in sistemul public de sanatate. Daca vor dori sa fie asigurati, ei vor avea posibilitatea de a o face separat, incepand cu luna Mai, prin depunerea declaratiei unice. Contributia la sanatate (CASS) are in prezent o cota de 10% din venitul brut, in conformitate cu prevederile din Codul fiscal. In acelasi timp, zilierii nu vor fi asigurati pentru accidentele de munca si bolile profesionale, insa, in situatia in care va avea loc un accident sau o boala profesionala, beneficiarul activitatii, adica angajatorul, va fi cel care va suporta cheltuielile ingrijirilor medicale, indiferent daca incidentul are loc din vina sa ori nu. Pana acum, legislatia prevedea ca trebuie acoperite cheltuielile doar daca la mijloc e culpa beneficiarului, fara sa se faca referire si la boli profesionale.

Legea zilierilor prevede ca remuneratia „se acorda la sfarsitul fiecarei zile de lucru sau la sfarsitul saptamanii”.

De asemenea, pana la finalul anului va fi infiintat un Registru electronic de evidenta a zilierilor, care il va inlocui pe cel in format fizic, intalnit acum, si in care angajatorii vor inregistra, in ordine cronologica, toti zilierii cu care exercita activitati cu caracter ocazional. Angajatorii care vor folosi zilieri vor trebui sa infiinteze, sa completeze si sa transmita inregistrarile din registrul electronic, care va trebui sa poata fi parcurs la sediul beneficiarului si/sau la punctele de lucru. Transmiterea registrului va trebui sa se faca zilnic, inainte de inceperea activitatii, catre inspectoratul de munca.

„Pana la data de 20 decembrie 2019 se infiinteaza Registrul electronic de evidenta a zilierilor, ca singura modalitate de transmitere a datelor privind evidenta zilierilor. Sistemul informatic aferent Registrului electronic de evidenta a zilierilor se achizitioneaza de Inspectia Muncii, in conditiile legii”, scrie in OUG nr. 26/2019.

Legislatia in vigoare limiteaza la 90 de zile intr-un an calendaristic perioada in care un zilier poate presta la acelasi beneficiar si la 120 de zile perioada in care o persoana poate presta activitati in regim zilier pe parcursul unui an calendaristic, indiferent de numarul de beneficiari, cu exceptia zilierilor care presteaza activitati in domeniul cresterii animalelor in sistem extensiv prin pasunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activitati sezoniere in cadrul gradinilor botanice aflate in subordinea universitatilor acreditate, precum si in domeniul viticol. In cazul acestora, perioada poate ajunge la 180 de zile in decursul unui an calendaristic.

Totodata, un beneficiar nu poate folosi un zilier mai mult de 25 de zile consecutiv, fara repaus, decat in situatia in care incheie cu acesta un contract individual de munca, pe perioada determinata, dupa depasirea perioadei de 25 de zile.

1 comentariu

  1. Morariu Ioan
    29.05.2019 la 17:40

    Felicitari !!!

Vezi aici mai multe imagini de pe pagina mea de Instagram! Urmareste-ma pe Instagram! Click aici!