excursii-razvan-pascu

Dupa ce in prima parte am urmat scanteia schimbarilor din Egipt si am vazut Piramidele in toata splendoarea lor fara urma de turist pe ele, a venit vremea sa condimentam aventura cu o excursie de o zi, spre nordul tarii.

Dat fiind ca perioada de sedere a fost destul de scurta, am decis sa pornesc o fuga si prin Alexandria, mai ales ca aveam o slabiciune in tinerete pentru biblioteci. In special pentru cele imaginare.

Astfel, alaturi de inca doi colegi de explorare si un sofer extrem de abil prin trafic, am zorit-o dis de dimineata pe autostrada care conecteaza cele doua metropole egiptene. Dupa ce ne-am confruntat cu o caracteristica aglomeratie de Cairo, am reusit dupa 3 ore sa ne facem loc printre tuc-tuc-uri si alte “masini de epoca”, ajungand in Alex.

Al doilea oras ca marime din tara, Alexandria a fost orasul stralucit, perla imperiului Egiptean de-a lungul a cateva sute de ani. Fondata de Alexandru cel Mare acum peste 2300 de ani, metropola are circa 4 milioane de locuitori si te primeste cu un mix oriental de vechime-cladiri semidaramate, condimentate cu dezorganizare, semn ca e o mica diferenta fata de capitala Cairo.

Printre punctele de atractie ale orasului se numara Biblioteca, Farul (una dintre cele 7 minuni ale lumii antice) sau catacombele lui Kom el Shoqafa, care in prezent fie nu mai exista fie au fost transferate intr-o alta dimensiune.

La intrarea in Alexandria am fost intampinati cu un revergorant suc de trestie, servit direct de la sursa, o gustoasa bautura traditional.  Imediat, am poposit fluturalnic pentru un instantaneu la Amfiteatrul Roman al orasului si ne-am oprit mai serios pentru a admira Coloana de 27 m a lui Pompei, strajuita de celalalt Sfinx al Egiptului. Aceasta a fost ridicata in stilul lui Stefan cel Mare, respectiv cel de a sarbatori o victorie printr-o constructie. In acest caz, coloana marcheaza Victoria lui Diocletian asupra unor revoltati din Alexandria dornici de independent, iar un ragaz pentru vizitarea intregului complex arheologic este mai mult decat recomandat.

Ne-am intors la “caleasca” pentru a ne teleporta spre Farul cel mult visat din Legendele Olimpului. Insa, surpriza a fost mare cand am descoperit ca acesta nu mai era si, mai mult, din ruinele sale s-a inaltat o fortareata de aparare – Citadela Qaitbay. Aparuta in secolul al XV-lea, a reprezentat un punct strategic pentru Egipt si pentru zona mediteraneeana iar pentru noi un extraordinar punct de observatie spre port si oras.

Am finalizat inspectia complexului cu o serie de colorate, dupa care am decis ca e vremea sa ne culturalizam cu o vizita la Biblioteca. Numai ca, la fel ca in tinerete, am gasit bibloteca inchisa, semn ca o forta nevazuta a prevestit venirea invadatorilor profani din Est. Noua constructie dezvelita in 2002 este de-a dreptul impozanta si reprezinta o copie moderna restilizata a ideii vechii constructii. Biblioteca initiala a fost fondata in jurul lui 300 Inainte de Hristos de catre unul dintre Ptolemei si a constituit, pentru o perioada indelungata, o modalitate de a arata lumii bogatia culturii egiptene. Adica un fel de show off care i-a costat in timp pe egipteni, politic vorbind.

Dupa cateva colorate pasagere, am zorit-o spre Cairo, nu inainte de a ne mai pierde printre oamenii care inca serbau Victoria lui Mursi (si care probabil acum regreta) si vedea piata Midan Mohhamed Ali sau moscheea El Mursi Abbul-Abas (fara legatura cu presedintele proaspat ales).

A doua zi, intorsi in capitala am vizitat un spatiu de co-working local unde am avut o prezentare legata de startup-ul prin intermediul caruia poti sa-ti faci un website sau blog gratuit, dupa care am plecat spre Citadela Saladin. Aceasta, situata fiind pe spranceana unui deal, reprezinta un complex interesant de moschei si fortarete, ce nu trebuie sa scape ochiului calatoriului curios, mai ales ca ofera o panorama fantastica asupra capitalei faraonilor. Am vizitat-o cu un amic indian care traieste in Italia, ocazie cu care am avut ocazia sa rememorez limba lui Michelangelo, in timp ce amicul Condeierul decolase ceva mai devreme spre Romania.

Spre amiaza, ne-am delectat cu cateva sandwich-uri locale intr-unul din frumoasele parcuri din Cairo, Al Azhar, alaturi de lumea ce parea sa savureze noul “Inception” al natiunii. Dar si cu faza creata de un taximetrist care ne-a pacalit, incojurand mai bine de un kilometru pentru 100 de metri, prin suburbiile metropolei.

Seara am ajuns spre hostel cu metroul care m-a lasat exact in Piata Tahrir. Acolo, ramasitele revolutiei inca erau vizibile, dat fiind ca cineva te legitima odata iesit din metrou, pentru a preveni eventualele incidente din piata (atacuri cu arme, bombe, etc). Peste tot, corturi, pancarte, urme ale exploziilor si focurilor de arma, moloz, constituiau cicatricea unei generatii saturate de opresiune. Tensiunea inca se simtea in aer de aceea, nu am zabovit prea mult si am plecat sa-mi impachetez bagajul pentru intoarcerea in Carpathian Garden.

Din punct de vedere logistic, odata luate biletele de avion, capitala faraonilor poate fi vizitata cu pretul unui week-end “de vis” pe Valea Prahovei si ca bonus, nu o sa vedeti prea multe X5-uri sau Q7-uri care sa va deranjeze din explorare.

Egiptul e mare si, probabil e nevoie de cateva saptamani bune pentru a-l vizita pe indelete. Cu toate acestea, pentru a-l intelege cu adevarat, o abatere de la Sharm el Sheik si Hurghada este necesara. Altfel, stand la soare langa apa cristalina a unei piscine din Bucuresti, Iasi sau Cluj am obtine exact acelasi rezultat ca in concediul petrecut in statiunile amintite anterior. Asa ca, vorba lui Samuel Clemens aka Mark Twain, peste 20 de ani o sa fim mai dezamagiti de lucrurile pe care nu le-am facut decat de cele traite deci, ce-ar fi sa ne apucam mai des de explorari, visari si descoperiri?

* text si fotografii de Lucian Avadani

 

4 comentarii

  1. 15.01.2013 la 21:00

    Egiptul chiar merita explorat, ai nevoie de multe concedii pentru a vizita in mare cam tot ce are de oferit, cu toate acestea multi merg doar sa stea la plaja

  2. 16.01.2013 la 00:26

    Da si e pacat pentru cultura si istorie care invaluie tara. Oricum, pentru a vedea cam tot ce are Egiptul de oferit iti trebuie minim 3-4 saptamani dintr-un foc.

  3. 18.01.2013 la 10:46

    „revergorant” poate „revigorant”.

  4. 18.01.2013 la 18:21

    @Gabi – Multumesc pentru atentia gramaticala. Era o „nuanta” mai mult sau mai putin artistica :).

Vezi aici mai multe imagini de pe pagina mea de Instagram! Urmareste-ma pe Instagram! Click aici!