RĂZVAN PASCU

Romania e frumoasa · 4 min lectură

Romania e frumoasa (28): Traditii crestine si pagane de Sfantul Andrei

De Răzvan Pascu

Maine, de Sfantul Andrei, peste 600.000 de romani isi vor celebra ziua onomastica. Iar pentru ca Sf. Andrei nu este o sarbatoare oarecare, dar si pentru ca in jurul acestei sarbatori exista numeroase datini si traditii mostenite de sute de ani, unele crestine, altele pagane, cred ca e util sa ne amintim uneori ca Romania inseamna nu numai sarbatori si evenimente importate de la americani (de genul Valetine’s Day sau Black Friday), ci si Dragobete sau Noaptea Strigoilor.

Asa ca astazi, la rubrica de articole „Romania e frumoasa” am pregatit un articol pentru voi despre povestirile pagane care se afla in spatele sarbatorii de Sfantul Andrei, ocrotitorul romanilor.

Sf Apostol Andrei este cel dintai chemat la apostolat, frate cu apostolul Petru si unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus Hristos. Sfantul apostol Andrei este cel care a adus crestinismul in Romania si cel care a predicat in Scitia Minor, provincie romana care cuprindea si Dobrogea de azi, inaintea razboaielor dintre Traian si Decebal.

In general, cele mai multe traditii romanesti sunt de origine traca sau daca. Una dintre traditii spune ca este bine sa ungi ancadramentele usilor si ferestrelor cu usturoi si sa mananci usturoi in ziua de Sf Andrei ca sa fii aparat de strigoi, despre care se spune ca noaptea ies din morminte. Se spune ca strigoii care ies din morminte cauta obiecte ascutite, uitate de oameni prin casa, si le fura pentru a se bate intre ei prin cimitire sau chiar ca sa ii atace pe oameni. Pricolicii sunt cei care se transforma din om in lup sau in caine si fie daca sunt omorati sau nu, dupa ce trece noaptea acestia se transforma la loc in om.

In noaptea de Sf. Andrei se fac cele mai puternice vraji si descantece de dragoste. Fetele isi pun busuioc sub perna pentru ca in noaptea de 29 spre 30 noiembrie sa viseze baiatul cu care se vor casatori. Se pune grau la incoltit, se ung ferestrele cu usturoi, tinerele domnisoare trebuie sa se oglindeasca intr-o farfurie cu apa luata dintr-un izvor si apoi sa se pieptene, sa puna pieptanul in acea apa, dupa care sa il puna sub perna. Tot sub perna mai trebuie sa puna si busuioc si sa se gandeasca la cel pe care doresc sa il viseze in noaptea de Sf Andrei. Se spune ca cel visat in noaptea de Sf Andrei este cel caruia fata ii va incredinta viata.

Cei care sunt in pragul casatoriei vor planta boabe de grau si in functie de cat de des va fi graul crescut, atat de buna va fi viata celor 2 impreuna.

Traditia spune ca atunci cand strigoii nu se pot razboi intre ei acestia incearca sa prinda un muritor si sa-i suga sangele. De aceea in noaptea strigoilor toti membrii familiei trebuie sa manance si sa se unga pe piept, frunte si spate cu usturoi. Daca vitele mugesc in noaptea de Sf Andrei acesta este semn ca vin lupii, asa ca gospodarii din Botosani fac o cruce din ceara si o lipesc la vite pe cornul drept. Pentru a feri ograda de lupi si de strigoi se ung cu usturoi parii gardului si pragul usilor. In Bucovina, cu 3 zile inainte de Sf Andrei femeile nu torc, iar de Sf Andrei nu matura si nu scot gunoiul din casa, nu curata grajdurile si nu se piaptana pentru a nu aduce lupul in apropiere.

Un alt obicei este ca fetele de maritat sa faca o turta subtire ca o placinta din faina de grau, foarte sarata, pe care sa o manance la culcare. Baiatul pe care il viseaza ca le aduce apa se crede ca este viitorul sot. In aceasta zi nu se ofera bani cu imprumut pentru ca se spune ca vei pagubi. In Oltenia se taie mladite din pomii roditori si se pun in apa la caldura, pentru a inmuguri pana la Sf Vasile, cand oamenii fac din ele sorcove.

Pentru ca tot ne aflam in ajunul sarbatoririi Sfantului Andrei, trebuie sa stiti ca Sfantul Andrei a trait si a crestinat intr-o pestera din Dobrogea situata in localitatea Ion Corvin din judetul Constanta, la aproximativ 4 kilometri de drumul ce leaga Constanta de Ostrov. Este un drum mirific, in special daca il faceti primavara si la inceput de vara cand macii sunt infloriti si campurile sunt pline de flori. Eu am fost in zona anul acesta prin iunie si peisajul arata cam asa.

Câmp presărat cu maci roșii, lângă parcele verzi și arbori.

Complexul monahal este foarte curat si bine pus la punct, insa dincolo de biserica nou-construita si de chiliile cu flori la geamuri, principala atractie este pestera despre care se spune ca l-a adapostit pe Sfantul Apostul Andrei in perioada in care a crestinat popoarele de la nord de Dunare. Pestera este amenajata ca un loc de rugaciune cu un altar mic, dar se poate observa patul sapat in stanca al apostolului. In crapaturile peretului de stanca oamenii lasa iconite si diverse biletele cu doleante si rugaciuni.

Interior de grotă amenajat pentru rugăciune, cu icoane și candele.

Este impresionanta povestea descoperirii acestei pesteri de catre avocatul Ion Dinu in anul 1918, in urma unui vis. Acesta a curatat pestera si in 1943 a fost sfiintita iar primii calugari s-au instalat in zona. Dupa o perioada de degradare continua in timpul comunismului, in 1990 au reinceput lucrarile de intretinerii a bisericii si a locului de rugaciune din Pestera.

Intrare arcuită într-o capelă săpată în stâncă, cu vizitatori pe trepte.

Răzvan Pascu

Despre autor

Răzvan Pascu

Răzvan Pascu este antreprenor, specialist în turism și fondatorul NOZOMI Travel Society. Are aproape două decenii de experiență în turismul premium și de peste 11 ani călătorește alături de grupuri de turiști, însoțind personal peste 8.000 de călători. Este implicat și în consultanța și promovarea apartamentelor premium din Dubai. Pe RăzvanPascu.ro scrie despre călătorii, business și proiectele sale antreprenoriale. În 2026 a primit Premiul pentru Turism la Business Influencers Awards, IMM România.

Despre mine