Pentru orice turist venit in vacanta pe Coasta de Azur, Monaco este o atractie obligatoriu de vazut. Dincolo de peisajele minunate, de yahturi si balcoane cu flori colorate, de cladiri istorice si muzee, principalul lucru pe care il “vinde” Monaco este, dupa parerea mea, visul unei vieti fara griji, a unei lumi perfecte, cu oameni aratosi, masini scumpe, familii perfecte, fara taxe, o poveste cu printi si printese din secolul 21. Este daca vreti exceptia de la regula. Daca ar fi sa caut o comparatie…singurul lucru care imi vine in minte este Venetia, desfranata si libertina in lumea conservatoare a secolului 17.

Prin dimensiunea dar si prin statutul sau privilegiat, Monaco este pentru mine ca un glob de sticla, in care patrunde foarte putin din realitatea zilelor noastre. Si nu este doar imaginatia mea care va spune asta…sunt cifrele. Sa vedem…statistica spune ca este a doua cea mai mica tara din lume dupa si mai micutul Vatican. Acopera mai putin de 2 km patrati adica sub 1% din suprafata Municipiului Bucuresti (228 km patrati). Este cea mai dens populata tara din lume, iar locuitorii, cu o speranta de viata spre 90 de ani, se bucura de lipsa taxelor dar si de PIB-ul pe locuitor de peste 150.000 dolari. Destul de aproape de paradis, nu?! 🙂

Sa ne intoarcem in viata reala. Daca nu ai un cont cu foarte multe zerouri si nu ajungi la Monaco cu yahtul personal sau cu elicopterul, cea mai la indemana varianta este cu un autobuz care tranziteaza o buna parte din Coasta de Azur si care costa doar 1 euro (autobuzul nr. 100, Nice-Menton). La Oficiul de Turism din Nisa ti se va da un program al autobuzelor, ca sa iti programezi timpul cum consideri mai bine. Dupa o calatorie de aproape o ora de la Nisa la Monte Carlo, eu am coborat in Place d’Armes si am pornit-o catinel la plimbare pe faleza. Inca nu m-am decis daca strazile din Monaco sunt un nesfarsit salon auto…sau unul de yachting, insa dupa prima jumatate de ora m-am obisnuit cu privelistea.

Desi se intinde pe doar 2 km patrati, Monaco include cateva orasele…sau mai bine zis cartiere: Monaco-ville (partea istorica, cocotata pe o stanca), Monte Carlo (unde este celebrul cazino), La Condamine (portul) si alte patru cartiere pe care sincer, nu le-am identificat.

Din Place d’Armes am pornit pe o straduta cu multe terase si restaurante si ce mod mai placut de a-mi incepe plimbarea decat printr-o inghetata monegasca. In capatul Rue Princesse Caroline ma astepta portul si yahturile aliniate frumos, ca la expozitie.

De aici m-am indreptat catre Cazinoul din Monte Carlo, simbolul acestui micut stat. Inaugurat in 1863, cladirea Cazino-ului este o bijuterie arhitecturala semnata de arhitectul Operei din Paris. Inainte de a intra in cladirea Cazinoului nu trebuie sa ratati privelistea de pe terasele din spatele cazinoului.

Cazino-ul se deschide zilnic incepand de la ora 14 si intrarea costa 10 euro. Se lasa la garderoba orice lucru in plus ai avea asupra ta si ai liber la castig sau la pierdut, dupa noroc. Cum ultima data cand am jucat la cazino in Macao, la The Venetian, am pierdut rapid tot ce pusesem in joc, de data asta am spus pas. Daca va hotarati sa jucati, se spune ca pentru noroc trebuie sa puneti mana pe o anumita parte a calului lui Louis XIV din holul Hotel de Paris. O sa va prindeti rapid ce parte, deoarece luceste de la atata impartit noroc.

Daca in spatele cazino-ului este privelistea minunata asupra golfului, ei bine in fata cazino-ului este privelistea la fel de minunata a masinilor scumpe, parcate aproape sfidator in fata cazino-ului. Nu cred ca am vazut vreun om trist sau ingandurat pe aici.

* va urma