Am ajuns alaltaieri seara in Buenos Aires, dupa ceva emotii traite la Ushuaia. Avionul a facut 5 ore, autocarul ar fi facut 55 de ore (abia cand ma gandesc ca acelasi drum, la dus, l-am facut cu autocarul imi dau seama cat de mult am mers in ultimele 2 saptamani). Va spuneam ca nu eram foarte sigur de biletul de avion Ushuaia-Buenos Aires, ei bine, chiar asa a fost. Abia cu o ora inainte de plecarea avionului am aflat ca cei de la compania LAN (de care am fost foarte multumit) imi accepta zborul. Eu de fapt aveam alte bilete deja cumparate si biletele Ushuaia-Buenos Aires doar rezervate. Aveam astfel 2 coduri de rezervare din care vroiam sa fac doar unul singur si sa platesc diferenta de tarif. Desi initial imi spusesera ca va trebui sa platesc in plus cam 200 de dolari (din care 100 dolari ii recuperam de la biletele de autobuz pe care le anulasem, pt ca oricum autobuzele nu mai circulau, data fiind situatia din Chile) pana la urma au spus ca nu trebuie sa mai platesc nimic pentru ca am facut rezervarea direct la ei si nu la o agentie de turism. Nu am inteles de ce, dar nici nu prea mi-am pus multe intrebari, cert este ca am ajuns ca biletul de avion sa ma coste chiar mai putin decat daca as fi mers cu autobuzul (nu am mai platit cei 200 de dolari si mi-am recuperat si 100 de dolari de la autobuz).

Ieri a fost prima zi completa in Buenos Aires. Prima impresie: caaaaald tare! Peste 35 de grade. Orasul este imens, sunt 13 milioane de locuitori in acest oras (din 40 de milioane cati sunt in total in Argentina), dar cu toate acestea toti „porteno” (locuitorii din Buenos Aires) isi pastreaza calmul pe care l-am intalnit in toata Argentina (si care trebuie sa recunosc ca uneori ma scoate din minti…sunt exagerat de calmi). 🙂

Orasul nu m-a dat pe spate cu monumente sau alte chestii turistice si seamana destul de mult cu un oras european (cum sa fie altfel, doar a fost realizat de europeni). De altfel, ieri am luat un tur prin oras cu un localnic si imi explica ca mare parte din Buenos Aires a fost construit sa semene cu Parisul, Madrid-ul si alte capitale europene.

Balconul celebrei Eva Peron (din care a cantat si Madonna)

Ceea ce este placut aici este atmosfera: sunt sute de terase, toti sunt relaxati, sunt puhoaie de turisti si fiecare argentinian se opreste cel putin o jumatate de ora pe zi la o cafenea (aici cafeaua si celebrul ceai mate sunt sfiinte).

Aseara am fost la o cafenea celebra de aici, se numeste Cafe Tortoni si a fost prima cafenea deschisa in Argentina (de catre un italian). Este un fel de Caru’cu Bere de la noi si se sta la coada ca sa intri. Cafeneaua a devenit celebra dupa ce mari politicieni, artisti si oameni de stiinta si-au petrecut pe aici diminetile…oricum eu nu am mers aici ca sa stau la cafea, ci ca sa vad un spectacol de tango – despre care voi scrie in articolul urmator.

Salutari!