Cel mai des intalnit tip de turism in Romania este cel “dedicat” frumusetilor naturale sau obiectivelor religioase. Vechile cetati si fortificatii sunt prea putin batute de romani, care prefera sa isi petreaca weekendul la marginea oraselor la iarba verde, la munte sau la mare. De asta m-am convins atunci cand am vazut ca la Sarmizegetusa Regia erau mai multi turisti straini decat romani (proportia cam 80/20) si cand am vazut cat de putini oameni erau la Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Din poze par intr-adevar un morman de pietre neingrijite, insa istoria din spatele lor si nivelul de civilizatie al popoarelor care le-au construit vorbesc de la sine.

Inainte de a trece mai departe, as vrea sa va introduc putin in zona muntilor Orastiei si ce a reprezentat ea pentru stramosii nostri. Considerand zona ferita de ochii cotropitorilor si greu de atins, dacii si-au construit aici o suita de cetati cu rol de aparare a centrului administrativ si religios al Daciei, Sarmizegetusa. Istoricii spun ca dacii ar fi construit in jur de 90 de cetati, insa importanta celor din zona Orastiei consta in faptul ca erau destinate pentru apararea “capitalei”. Erau atat cetati “de locuire” precum Costesti-ul (Cetatuie) dar si cu rol strict militar precum Blidaru si Piatra Rosie. In total au fost 6 cetati fortificate: Sarmizegetusa, Cetatuia (Costesti), Blidaru, Luncani (Piatra Rosie) si Capalna.

Cetatea Costesti

Sarmizegetusa Regia

Revenind la povestea Sarmizegetusei, trebuie sa spun ca ceea ce se vede astazi in Muntii Orastiei este doar o mica parte din fosta capitala dacica si pentru aceasta garanteaza cateva indicii referitoare la gradul de dezvoltare al dacilor in acea perioada. Zidurile imprejmuitoare ale cetatii, care la origine aveau cam 3 m grosime si alti 4-5 inaltime, inca mai sunt vizibile si pentru a ajunge in inima fostei capitale dacice am urmat drumul de pe langa ziduri. Primul lucru interesant remarcat este drumul pavat cu blocuri masive de piatra. Ramane un mister modul in care au carat dacii atat de multe blocuri de piatra si de unde le-au adus, astfel incat sa le ajunga si pentru a realiza drumuri pavate.

La intoarcerea spre “civilizatie” am oprit si la Cetatuie (Costesti), pana la care am putut ajunge cu masina. Foarte multe nu se mai disting din cetate, insa cele doua zone de locuit ne-au dat de inteles ca Cetatuia avea mai mult decat rol militar. La chioscul aflat la inceputul drumul ce urca spre Cetatuie, am gasit o carte foarte interesanta a lui Ioan Glodariu despre Sarmizegetusa Regia, carte care analizeaza in detaliu fiecar vestigiu si bucatica a cetatii.

Intre Sarmizegetusa si Costesti, cei cu timp la dispozitie pot vizita si cetatea Blidaru, pana la care nu se poate ajunge cu masina si pentru care va trebui sa va rezervati cateva ore pentru un traseu pe munte.

Alte impresii despre Sarmizegetusa Regia puteti citi aici.