La Sarmizegetusa Regia se ajunge dinspre Alba Iulia, iar traseul pe care l-am urmat eu a fost prin Sebes – Orastie – Costesti. Ne-am oprit si in Orastie, unde am intrat in catedrala si ne-am plimbat prin centru. Mi-a lasat impresia unui oras mic, de provincie, prins intre trecut si viitor. Ce m-a distrat a fost faptul ca am gasit aici un magazin numit “Gospodarul” cu diverse lucruri pentru casa si un magazin cu produse chimice, ca cele de pe vremuri, dar si un magazin chinezesc, „Hong Kong„, in care vanzatorii erau chinezi si produsele erau 100% chinezesti. Mai cunoscuta decat magazinele orasului este cetatea Orastiei, in interiorul zidurilor careia se afla bisericile reformata si evanghelica, apartinand comunitatilor maghiara si reformata, motiv pentru care sunt slabe sanse sa gasiti portile cetatii deschise. Oricum, daca sunteti in zona e pacat sa nu va opriti macar pentru o jumatate de ora si in Orastie.

Din Orastie exista indicatoare spre Costesti si cetatile dacice. Daca ai mai mult timp si poti ramane peste noapte in Costesti (unde de altfel nu vei avea probleme sa gasesti cazare ieftina si buna), in zona ai de vizitat cetatile Costesti, Blidaru si Sarmizegetusa. La Costesti se ajunge fara probleme si cu masina, asa ca noi am lasat-o pentru intoarcere. Pana la Sarmizegetusa, de la iesirea din Costesti mai ai de parcurs aproximativ 18 km. O buna parte din ei ii poti face cu masina (atentie insa ca este drum forestier si daca in ziua respectiva ploua, nu garantez ca va fi prea usor de parcurs). Sarmizegetusa este introdusa printr-un panou turistic, care ne spune povestea celei mai importante cetati dacice, altfel nimeni nu si-ar da seama ce se ascunde dupa perdeaua deasa de copaci.

Cetatea include mai multe sanctuare si un calendar circular, toate vizibile si astazi. Se spune ca Sanctuarul Mare, cu cele 3 cercuri concentrice ale sale, ar emana anumite energii, motiv pentru care sa nu va mirati daca veti gasi yoghini meditand aici. Structura celor doua sanctuare din interiorul cetatii ne ofera informatii despre modul in care calculau dacii timpul. Calendarul dacic era bazat pe cicluri de cate 13 ani, un an avand 47 de saptamani, fiind impartit in perioade de cate 13, 21 si 13 saptamani.

Sanctuarul Mare de Calcar

Sistem de canalizare de acum 2000 de ani

Sanctuarul de Andezit

Un lucru este sigur: avem foarte putine certitudini in legatura cu Sarmizegetusa Regia si foarte multe semne de intrebare, de la asemanarea calendarului cu cel de la Stonehenge (impresii de calatorie de la Stonehenge voi scrie  saptamana viitoare) si asemanarea “soarelui de andezit” de la Sarmizegetusa cu cel din cultura Maya, la schimbarile facute in timpul comunismului pentru ca sit-ul sa “arate mai bine”.

Pentru cei care folosesc Ovi Maps de la Nokia, coordonatele GPS ale Sarmizegetusa Regia, asa cum mi le-a aratat telefonul, sunt:

• 45 grd, 37 min, 19 sec N
• 23 grd, 18 min, 40 sec E

(continuarea, vineri 27 august)