Bogdan Petrache, administratorul ContaBun.ro (Blog de Contabilitate si Resurse Umane) ne propune pentru astazi un subiect interesant pentru cei care lucreaza in firme mici si medii si care sunt trasi pe sfoara de angajatori in ceea ce priveste concediul neefectuat din 2009. Astfel, exista numeroase firme care le spun angajatilor ca nu au voie sa beneficieze in 2010 de zilele de concediu neefectuate in 2009, insa cei care sunt in aceasta situatie trebuie sa stie ca au legea de partea lor.

Multi dintre cei care in 2009 au „renuntat” la concediul de odihna la care aveau dreptul, cu gandul ca o sa-si recupereze zilele restante de concediu in 2010, s-au trezit cu urmatorul raspuns: concediile neefectuate anul trecut nu se mai pot lua anul acesta. Acelasi lucru il aud si multi angajati disponibilizati sau angajati care isi dau demisia, deoarece zilele de concediu ramase neefectuate trebuie platite de angajator.

Cum isi motiveaza multi angajatori refuzul de a acorda concediul restant? Contractul colectiv la nivel de ramura sau la nivel de unitate  prevede faptul ca zilele de concediu neefectuate se pot lua pana la o anumita data din anul urmator (unde este cazul). Da, este adevarat, insa cand din motive neimputabile salariatului, acesta nu si-a efectuat integral concediul de odihna in anul 2009, respectiv pana la data prevazuta in contractul colectiv la nivel de ramura sau de unitate, restul de concediu se va acorda pana la sfarsitul anului 2010, in perioada solicitata de salariat. Ca baza legala avem Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata, care prevede: contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior.

Indemnizatia de concediu aferenta concediului de odihna poate fi solicitata numai la incetarea raportului de munca. In conditiile in care salaritul nu si-a efectuat zilele de concediu de odihna din motive neimputabile lui si angajatorul refuza sa-i acorde acest drept pana la sfarsitul anului urmator, sau la incetarea contractului de munca refuza sa-i plateasca indemnizatia aferenta zilelor de concediu de odihna neefectuate, asa cum prevede legea, si nu se ajunge la un numitor comun, salariatul poate adresa o actiune in instanta impotriva angajatorului.

Codul Muncii:

Art. 139
(1) Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor.
(2) Dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

Art. 140
(1) Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare (minimum 21 zile lucratoare conform Contractului colectiv de munca la nivel national pe anii 2007-2010 – se ia in calcul valoarea mai favorabila angajatului).
(2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil, este prevazuta in contractul individual de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
(3) Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.

Art. 141
(1) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), efectuarea concediului in anul urmator este permisa numai in cazurile expres prevazute de lege sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil.
(3) Angajatorul este obligat sa acorde concediu, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul.
(4) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.