Primele impresii LIVE din Beijing

Socant. 🙂

Voi fi scurt: primul soc l-am avut in avion cand am vazut de sus cat de mare si totusi ordonat este orasul. Al doilea soc l-am avut la aeroport cand am vazut ca foarte putini oameni vorbesc engleza, iar cei care o vorbesc, o fac intr-un mod in care doar ei pricep ce spun. Dar Slava Domnului ca am invatat foarte bine si limba primului homo sapiens (adica limbajul semnelor) si ma descurc foarte bine. 🙂 In plus, totul in oras este semnalizat foarte bine, cele mai importante indicatoare turistice sunt traduse si in engleza, iar daca acesta nu este primul oras vizitat vreodata, sigur se poate descurca oricine, indiferent de IQ. Al treilea soc l-am avut cand am vazut ca hostelul la care sunt cazat este chiar in centru, langa alte hoteluri luxoase, la vreo 500 de metri de Piata Tian An Men, adica in buricul targului. Conditiile nu sunt cine stie ce, dar e ceva mai mult decat decent pentru cei 13 dolari de persoana platiti. Al patrulea soc l-am avut tot la hotel cand am vazut ca blogul meu nici macar nu se incarca. Ma asteptam ca sa nu am acces la administrarea blogului, dar nu ma asteptam ca nici macar sa nu se incarce. Asta pentru ca tot ce ruleaza pe WordPress nu merge in China. La fel si Facebook. Iar Google este cenzurat.

Acum incerc sa postez acest articol prin e-mail. Interesant este ca nici macar nu stiu daca se va publica sau nu pentru ca, asa cum va spuneam, nu pot intra sa verific. Ar fi interesant sa imi dea un prieten SMS sa imi spuna daca s-a postat ok acest articol. La comentarii va voi raspunde cel mai probabil atunci cand voi ajunge la Hong Kong; probabil acolo va merge. Pana atunci, va raspund la comentarii pe rubricile de pe Descopera.ro si Metropotam.ro care merg bine chiar si din China. Tot catre aceste site-uri voi trimite si cateva fotografii.

Beijingul, de peste 700 de ani centrul politic si administrativ al Chinei este un oras imens. Cuvantul de ordine aici este mult. Mint…de fapt cuvantul de ordine este foarte mult, imens, colosal. Incepand de la avionul Paris-Beijing cu 10 locuri pe fiecare rand, la blocurile de locuit care sunt imense si foarte multe, unul langa celalalt, continuand cu cladirile de birouri colosale pe tot drumul spre aeroport, cu cele 10 linii de metrou (da, ati citit bine! 10 linii de metrou), hotelurile care nu se mai termina, garile (2 ore am stat prin gara sa cumpar bilete de tren spre Xi’an pentru miercuri) si autogarile care sunt imense….multa lume, aglomeratie, multe culori, multa galagie, multe magazine, multi turisti, multa politie pe strazi (pare foarte sigur totul aici!) si multa birocratie (multe acte chiar si pentru un banal schimb valutar).

Dar foarte frumos. Imi place mult!

In Beijing este ora 21.00 acum, iar la Bucuresti cu 6 ore mai putin, deci acasa este plina zi. Ma opresc aici ca sa mai am ce povesti si pe Metropotam sau prin comentarii pe Descopera. As mai avea multe de spus: cel mai interesant ar fi ca am incercat o gramada de specialitati culinare chinezesti si nici nu stiu prea bine ce am mancat. Iar pe Wanfujing Street am incercat in seara asta inclusiv gandaci, insecte prajite si fructe caramelizate. Abia astept sa va arat pozele!

Numai bine!