Pentru ca la ultimele articole nu am adaugat fotografii, astazi voi afisa mai multe fotografii, pentru a compensa. Internetul a mers destul de prost; abia reuseam sa scriu cateva randuri, incercand sa ghicesc tastele acoperite de litere  in araba.

Continuand articolul cu impresii de calatorie despre Luxor, am plecat dimineata din Luxor spre Aswan cu o masina inchiriata si cu un sofer de 2 pe 2 metri. 🙂 Drumul se facea pana acum cateva luni in convoi militar, dar acum a fost scoasa aceasta restrictie si se parcurge de catre oricine. Trebuie declarat insa la fiecare filtru de pe traseu (cam din 10 in 10 km) cate persoane sunt in masina si ce nationalitate au acestea. Drumul are vreo 250-300 de km si este de-a lungul Nilului. De aceea ai ocazia sa vezi si ceva verdeata si chiar palmieri in unele zone. In rest, doar desert – nisip si pietre.  Majoritatea caselor sunt neterminate si din ce in ce mai multe incep sa nu mai aiba acoperis. La Aswan nu a plouat deloc in ultimii 30 de ani asa ca oamenii nu considera necesar sa isi faca si acoperisuri la case si prefera sa puna doar cate o panza in loc de acoperis. Plus ca, asa cum imi spunea Imperator, egiptenii prefera sa isi lase casele neterminate doar pentru a nu plati taxe. Saracia este din ce in ce mai evidenta cu cat de apropii de zona sudica a Egiptului. Zona aceasta de sud se numeste Nubia iar populatia nubiana care traieste aici difera de cea din nord, chiar si la fizionomia fetei (sunt mai negri si nu seamana cu niste musulmani autentici, ci aduc mai mult a africani). Din cauza construirii barajului de la Aswan, peste 200.000 de nubieni au fost stramutati, majoritatea gasindu-si adapost in tara sudica vecina, Sudan.

Saracia este extrema, insa infrastructura pentru turisti este impecabila. Guvernul pare sa nu faca nimic pentru localnici, tot ce mai face este doar pentru turisti. Pe drum, am oprit sa vizitam templul de la Kom Ombo, foarte bine conservat si intr-un peisaj de basm. Acest templu este dedicat zeului cu cap de crocodil, Sobek. Un alt templu la care am oprit in drumul spre Aswan este cel de la Edfu, dedicat lui Horus, zeul vultur, copilul lui Isis si al lui Osiris. Ambele sunt temple ptolemeice (nu faraonice) si sunt construite mai recent, adica doar acum vreo 2300 de ani 🙂

Aswan este un oras frumos, de 1 milion de locuitori. Este asezat pe malul Nilului si ofera niste privelisti deosebite. Portul este plin de vase de croaziera dar si de felucci, vase mici cu panze in care am zacut si eu cam 2 ore. Pe partea cealalta a Nilului este insula Elephantine si insula Kitchner, unde a fost amenajata o gradina botanica. O frumusete de insula. Am ajuns aici cu felucca „condusa” de un nubian de vreo 30 de ani care imi spunea ca s-a casatorit acum 5 luni si mi-a povestit o parte dintre traditiile de nunta ale nubienilor (printre care si aceea ca barbatii isi picteaza o parte din unghii; sunt „insemnati” in acest fel; inclusiv el era pictat). Pentru felucca am platit 30 de lire egiptene pe ora, adica aproximativ 6 dolari toata barca.

A doua zi m-am trezit la 2.50 dimineata, iar la 3.15 am plecat catre Abu Simbel. Plecarea turistilor se face doar in convoi inarmat, se merge insa destul de lejer, fiind destul de multe autocare. Templul de la Abu Simbel este la 300 km de Aswan si la vreo 40 km de Sudanul macinat de razboi civil. Masurile de securitate in Egipt sunt insa extreme, politistii umbla inarmati cu Kalasnikoave peste tot, iar in orasele mari vezi politisti inarmati cam din 100 in 100 de metri. Templul de la Abu Simbel este dedicat lui Ramses II si sotiei sale, Nefertari. Este singurul templu din Egipt in care sotia unui faraon este reprezentata la aceeasi inaltime cu faraonul, la toate celelalte temple sotiile fiind reprezentate sub genunchiul faraonului. Nefertari este reprezentata cu imbracamintea lui Hator, zeita dragostei si a pasiunii. Intrarea la templu costa aproximativ 18 dolari de persoana, fiind unul dintre cele mai scumpe monumente din Egipt. Transportul de la Aswan pana la Abu Simbel dureaza 6 ore dus intors si costa cam 15 dolari. Interesant este faptul ca templul de la Abu Simbel a fost construit original in alta parte a Nubiei acum 3500 de ani si a fost mutat bucata cu bucata de catre UNESCO (aproximativ 2000 de bucati) in anii ’60 pentru ca era amenintat (ca si alte inca 15 temple) de apele care urmau sa inunde zone odata cu construirea barajului de la Aswan.

Am vizitat si templul Philae, si acesta stramutat pe o insula frumoasa in apropiere de Aswan. De asemenea, am vizitat si Marele Baraj de la Aswan, insa nu am gasit nimic interesant aici. 🙂

Viata in Aswan este mai ieftina decat in nord, saracia este mai mare, peisajul este mai colorat, oamenii mai zambitori si primitori, vanzatorii mai putin insistenti, preturile pentru turisti mai bune, iar mancarea nu cine stie ce. Am incercat mancarea traditionala, porumbelul impanat cu orez si supele traditionale, insa nu pot sa spun ca au fost delicioase. De fapt, cam toata mancarea in Egipt nu se compara cu banatatile din Turcia, spre exemplu.

Acesta a fost punctul culminant al calatoriei mele. Urmeaza plecarea spre Cairo (din nou) si apoi intoarcerea acasa…

Edfu

Priveliste la Kom Ombo

Cateva felucca la Aswan

Abu Simbel

–

Si fotografiile restante…

–

Piramida lui Keops si Sfinxul

Wahid, soferul nostru prin Cairo

Memphis, fosta capitala a Egiptului

Piramida in trepte – Saqqara (cea mai veche din lume)

Templul de la Karnak – imens si impresionant

Luxor

Templul lui Hatchepsut