excursii-razvan-pascu

supermarket_78109100Pe 8 iunie 2016 a fost aprobata in Parlamentul Romaniei Legea 321, cunoscuta si sub numele de „Legea Supermarketurilor”. In aparenta este o lege care incearca revitalizarea agriculturii romanesti, prin obligarea supermarketurilor sa puna la dispozitia consumatorilor cel putin 51% produse romanesti. O masura care la prima vedere ar putea parea interesanta si utila pentru economia romaneasca si mai ales pentru micii producatori. Dar care vor fi efectele pe termen mediu si lung ale acestei legi? Cum va afecta calitatea produselor livrate de agricultorii si producatorii romani si mai ales…cum vor evolua preturile acestora?

Am facut un mic exercitiu de Micro–economie si as vrea sa va redau mai jos cateva efecte care nu vor intarzia sa apara daca legea aceasta va fi promulgata.

1. Cresterea fortata a preturilor produselor locale

In primul rand haideti sa privim imaginea de ansamblu: ne dorim ca in supermarketuri sa existe cel putin 51% produse romanesti, astfel incat sa incurajam productia locala si sa sprijinim agricultorii. La momentul acesta este practic imposibil sa acoperim acest procent dintr-un simplu motiv: nu producem atat!

Imi veti spune ca asta inseamna ca producatorii locali vor fi incurajati sa creasca productia si vom creste bunastarea lor si locurile de munca. Pe langa faptul ca acest lucru nu se poate realiza peste noapte, este o lege economica conform careia atunci cand creste cererea (chiar si fortata de o lege), atunci vor creste si preturile. Deci acesta va fi primul efect: cresterea fortata a preturilor produselor locale.

2. Rafturile goale in supermarketuri

Acum doi ani am fost in Cuba si am vazut ce inseamna sa ai rafturi intregi numai cu sticle de ulei sau cu pungi de orez. Toate celelate produse fusesera de mult epuizate. Ce vor face supermarketurile daca vor fi obligate sa aiba 51% produse locale, dar nu vor avea de unde sa le procure? Vor reduce cantitatea de produse importate. Si efectul domino ne va conduce la rafturi intregi goale sau pline cu produse de care nu avem nevoie. Ori asta pentru mine nu inseamna decat o intoarcere in timp.

3. Produsele locale vor fi mai putin calitative

Produsele locale (in special cele agricole) sunt cele mai bune, au gust si mai putin aspect. Ce o sa se intampla insa, atunci cand producatorii vor fi bombardati cu cerere din partea supermarketurilor pe care evident ca nu o pot indeplini? Vor cumpara pesticide si hormoni care sa protejeze si sa faca culturile sa creasca mai repede. Nu vi se pare ca vom ajunge in acelasi punct?

4. Cat va fi TVA-ul, pentru ca nu mi-e prea clar?!

Articolul 4 al legii spune ca este interzisa facturarea serviciilor si a taxelor, ceea ce inseamna, implicit, ca nu se va mai aplica nici TVA-ul, care este tot o taxa. Putem sa presupunem ca dorinta celor care au initiat legea nu a fost sa faca TVA-ul zero, iar aceasta eroare sa o punem pe seama unei grabe nejustificate. Asta nu inseamna, insa, ca nu vor exista tot felul de situatii contradictorii cand comerciantii se vor intreba daca sa aplice sau nu TVA, iar cei care vor efectua controale se vor intreba daca sa-i sanctioneze sau nu, indiferent daca au incasat TVA de la furnizor sau nu. OK, ca si consumator te doar in cot de TVA si ai prefera sa nu il platesti, insa orice neclaritate la comerciant se va transforma tot intr-un cost pentru noi, pentru ca acestia isi vor lua avocati, firme de consultanta si audit, etc.

5. Nu doar supermarketurile vor avea de suferit, ci toti furnizorii si comerciantii

In noile reglementari ale legii unele aspecte sunt neclare si interpretabile. Acest lucru a facut ca, desi legea parea sa afecteze doar retailul modern, exprimarea nespecifica sa duca la aplicarea legii in cazul tuturor furnizorilor de produse alimentare (cafea, bacanie, bauturi alcoolice si nealcoolice, mancare de animale, tigari, cosmetice, parfumerie, medicamente etc.) si in cazul tuturor comerciantilor, inclusiv cei mici si mijlocii, cum ar fi boutique-urile, magazinele de cartier, barurile si supermarketurile mici.

6. Legea va afecta aproape toate produsele, nu doar pe cele „fresh”

Cu toate ca intentia Legii a fost sa reglementeze strict produsele ultra-fresh, textul legii ne spune ca vor fi reglementate toate produsele proaspete, definite ca „aliment care nu este conservat prin sterilizare, deshidratare, congelare sau afumare, cu exceptia refrigerarii”. In aceasta categorie intra aproximativ 90% dintre produsele din supermarket.

7. Scurtarea termenelor de plata va afecta furnizorii de produse non-alimentare, servicii si utilitati

Modificarile din Legea 321 cer ca fiecare comerciant sa respecte noul termen de plata de maxim 7 zile (care pana acum a fost de 21-25 zile) catre furnizorii de produse alimentare proaspete. Asta inseamna ca, pentru a putea sustine fluxul financiar lunar, comerciantii vor fi obligati sa amane termenele de plata catre ceilalti furnizori, de produse non-alimentare, servicii si utilitati.

8. Anularea taxelor de raft in supermarketuri va scadea vanzarile micilor comercianti 

Noua lege ii obliga pe toti comerciantii sa lucreze cu preturi nete, intrucat nu se vor mai percepe taxe la raft. Acest lucru va face ca pretul de vanzare al retailerilor sa fie mai mic sau chiar mult mai mic decat pretul de vanzare al comerciantilor independenti. In mod natural, oamenii vor cumpara mai mult din supermarketuri, unde preturile vor fi mai mici, ceea ce va afecta negativ cifra de afaceri a micilor comercianti.

Desigur ca imi doresc si ne dorim cu totii sa consumam produse locale, sanatoase, fara aditivi si hormoni, si mai ales sa incurajam economia si productia locala. Dar o lege populista si facuta pe genunchi va avea un mare efect de bumerang asupra noastra, a tuturor. Cred intr-o economie de piata functionala in care cererea si oferta stabilesc preturile corecte, si nu interesele politice si de imagine ale unuia sau altuia.

*sursa foto

2 comentarii

  1. 09.07.2016 la 19:25

    Pe de o parte aveti dreptate, dar trebuie cumva sa intre in supermarket si produsele romanesti

  2. Daniel
    14.07.2016 la 11:58

    În lege nu spune „produs realizat în România”, ci spune „produs provenit din lanţul scurt”. Definitia lantului scurt o gasiti la MA: http://madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/rndr/buletine-tematice/PT29.pdf

Vezi aici mai multe imagini de pe pagina mea de Instagram! Urmareste-ma pe Instagram! Click aici!
[icegram campaigns="28403"]