Anul trecut prin luna Noiembrie eram bucuros pentru ca, in sfarsit, o sa am ocazia sa asist live la un concert Robbie Williams. Aflasem cu cateva saptamani inainte data la care se pun biletele in vanzare, astfel ca m-am blindat cu memento-uri ca sa nu cumva sa uit de bilete.
Astfel, pe 29 Noiembrie 2012 am fost fericitul posesor a doua bilete la concertul Robbie Williams Take the Crown Stadium Tour, din 30 Iunie 2013, Wembley Stadium, Londra. Biletele le-am rezervat direct de pe website-ul artistului, www.robbiewilliams.com, le-am platit online si le-am primit prin curier rapid acasa dupa cateva luni. Biletele m-au costat 178 de lire (2 bilete, cu tot cu transport) si am avut locuri in tribune, fix in fata scenei.
Biletele s-au dat ca painea calda, astfel ca au mai suplimentat concertele din Londra pentru ca toata lumea care vrea sa il vada pe Robbie sa aiba aceasta ocazie. M-am bucurat sa vad ca si agentiile de turism din Romania au reactionat la cererea de bilete, astfel ca cei de la Paralela 45 au scos pachete cu bilete la concert + cazare pentru turistii romani care vroiau sa il vada pe Robbie la el acasa. Cunosc cel putin 15 romani care au ajuns la Londra in aceasta saptamana de concerte.
Ne teleportam in timp peste 8 luni de la momentul cumpararii biletelor, la sfarsitul lunii Iunie 2013 cand in sfarsit eram in Londra, pregatindu-ma de concert. Intr-o Duminica aproape caniculara pentru temperatura medie din Londra, ma deplasam spre Wembley Stadium si pe masura ce ramaneau mai putine statii de metrou pana acolo, simteam energia publicului Robbie Williams. Britanicii erau majoritatea cu bautura la bord, veseli si galagiosi, turistii un pic mai timizi, dar nu se lasau mai prejos. Cum se intampla si la noi, in fata Wembley erau tot felul de samsari care vindeau bilete chiar si inainte cu o ora de concert, la supra-pret. Primisem un email in urma cu cateva zile in care ma anuntau ca portile stadionului se deschid incepand cu ora 15:00, dar nu aveam de gand sa stau 5 ore pe acolo, mai ales ca aveam si loc in tribune. Pentru cei care au avut locuri la peluza era important sa vina devreme ca sa poata sa prinda locuri mai in fata.
Cand am intrat pe stadion, tocmai isi incepuse show-ul Olly Murs, artistul care canta in deschiderea tuturor concertelor din Take the Crown Stadium Tour. Lumea avea chef de tipat si dansat. Stadionul era foarte bine organizat, cu multe zone de luat gustari, dar mai ales de cumparat bautura.
Am ajuns la locuri repede, fara inghesuiala si fara sa asteptat macar un minut la coada. Nu va imaginati ca daca am stat in tribune, lumea era cuminte si astepta ca la Cinema sa vina Robbie. Olly Murs i-a ridicat pe aproape toti in picioare inca de la inceput.
La 20:15, fix asa cum scria in emailul primit, Robbie a intrat pe scena. Ca in toate concertele lui, intrarea a fost grandioasa: a coborat prins de un cablu. “I am Robbie fucking Williams and the next two hours will be mine” a strigat el si multimea a luat-o razna. Prima piesa a fost “Let me Entertain You” … nebunie generala.
Au urmat doua ore de Robbie Williams pure show, cu tot ce trebuie. Preferatele mele au fost “Sin, Sin, Sin”, “Me and my Monkey”, “Better Man”, “Rock DJ” si suita de trei melodii de la final “Feel”, “She’s the One” si “Angels”, cand tot stadionul s-a ridicat in picioare si a cantat cu el.
Nu vreau sa inchei articolul fara sa va povestesc despre acest turneu Robbie Williams, primul dupa “Close Encounters World Tour” din 2006. Mai mult, dupa acest turneu din 2006 cantaretul a luat o pauza de 5 ani, revenind in 2011 alaturi de Take That. Take the Crown este un turneu exclusiv european care a debutat pe 14 Iunie la Dublin (Aviva Stadium) si care se va incheia cu Norvegia, la Stavanger Viking Stadion pe 25 August. Robbie va mai concerta in Germania, Olanda, Austria, Suedia, Danemarca, Italia, Belgia, Elvetia, Croatia, Norvegia si Estonia.
La final, cand toti spectatorii au coborat din tribune si au iesit de pe peluza mi-am dat seama cam cat de multi am fost. Era o mare de zeci de mii de oameni care cobora de peste tot din stadion. Am mers cu totii civilizat spre metrou si in mai putin de 45 de minute de la terminarea spectacolului eram deja in metrou.
Cum mi s-a parut? Mi-a placut, dar ma asteptam sa fie ceva “WOW”, mai ales ca era la el “acasa”. Am ajuns la concluzia ca tot melodiile vechi sunt cele mai bune, desi incearca sa le promoveze foarte mult si pe cele de pe noul album. Interesant este ca anul trecut in toamna, cand a lansat noul album, eram tot la Londra, la targul de turism, si a fost mare-concert-mare cu ocazia lansarii, pe Oxford Street. Englezii il iubesc pe Robbie. Eu cred ca, fie el a mai imbatranit si a inceput sa se simta asta, fie deja ne-am obisnuit noi cu el. Ramane un artist desavarsit, insa nu mai are acel factor “wow” care l-a facut celebru cu multi ani in urma. In schimb, atmosfera de pe stadion la un astfel de concert este pur si simplu magnifica si nu se compara cu nimic altceva, iar zecile de mii de fani care canta intr-o singura voce melodiile sale, fac toti banii.
Mai jos aveti cateva fotografii si un filmulet de la concert
Filmarea ultimei melodii din concert
Ultimul album e o mare dezamagire daca stau sa compar cu piesele vechi. Deci nu pot spune ca sunt neaparat invidios pe tine ca ai fost la acest concert. Dar cu siguranta voi fi daca vei ajunge inaintea mea la un concert Coldplay 🙂 Sa nu indraznesti! :))
(author)
@ Alex: ok, fac tot posibilul sa nu. 🙂
Credeam ca sunt singura care nu a fost coplesita. Si singura care nu a simtit Wow.ul lui robbie:)))
(author)
@ fifi: si eu am crezut ca sunt singurul, la inceput. Apoi am vorbit si cu alti romani care au fost prezenti la concert si mi-au spus ca au simtit la fel. A fost frumos, dar nu „wow”.
judecând strict prin prisma acelui „wow” să ne amintim de pildă că şi sebastian bach ori prietenul său axl rose aveau în tinereţe acea charismă ce umplea stadioanele de electricitate. şi dacă au îmbătrânit şi au câştigat în profunzime cu vocile lor (axl chiar cântă mai bine decât în anii 90) nici skid row şi nici guns’n roses nu mai au strălucirea de odinioară.
am luat aceste exemple pentru că mi-e mai cunoscut acest registru muzical, doar de aceea.
posibil ca şi robbie să se mai fi temperat, maturizat, în fond fiecare artist are felul lui de a se „coace”, de a evolua, dar îmi place să cred că atmosfera unui astfel de concert este ceva aparte, un act de creaţie ce merită aplauze.
(author)
@ psi: pot sa confirm; atmosfera pe stadion a fost geniala, uneori se furnica pielea cand auzeai zeci de mii de oameni cantand.