Prietenul meu Mihai Bobocea, care a mai scris impresii de calatorie pe acest blog, pleaca de aceasta data intr-o calatorie mai speciala. L-am intaratat eu anul trecut cu ideea de a urca pe Kilimanjaro, insa el cu siguranta va reusi sa urce pe Elbrus, la cat de ambitios si orgolios este. Iata cum se pregateste de calatorie!

Acoperisul absolut al Europei: un vulcan inactiv, inalt de 5.642 de metri (proeminenta de 4.741m, ceea ce il situeaza pe locul 10 in lume), care curma 20-30 de vieti anual, este acoperit de 22 de ghetari, face parte din circuitul „7summits” (cele mai inalte varfuri montane de pe cele 7 continente) si deopotriva din „7volcanoes” (cei mai inalti vulcani de pe cele 7 continente). Acesta este Vf. Elbrus din Caucaz. Acolo voi incerca sa ajung in luna august a acestui an, in cadrul unei expeditii romanesti, cu speranta intoarcerii victorioase.

In mitologie, Elbrus este muntele sacru pe care a fost tintuit Prometeu, parintele omenirii, dupa ce a indraznit sa fure focul zeilor si sa il daruiasca oamenilor. Zeus, furios peste masura, a ordonat ca Prometeu sa fie inlantuit pe Elbrus si si-a trimis vulturul sa il sfasie in fiecare zi si sa ii manance ficatii.

Azi, la 139 de ani de la prima ascensiune reusita, varful vestic al Elbrusului (mai inalt cu 21m decat varful estic) atrage in fiecare vara sute de expeditii, dintre care multe se intorc fara victorie, iar altele, neexperimentate sau insuficient echipate si slab pregatite, nu se mai intorc deloc. Spun „in fiecare vara” pentru ca ascensiunile pe timp de iarna, cand sus este iad inghetat, reprezinta rare exceptii. Varful muntelui batran de peste 2 milioane de ani pastreaza si azi, dupa 15-17 secole estimate de la ultima eruptie, un crater cu diametru de peste 250m. Ce istorie, ce relief!

Am stat mult si m-am gandit pana sa ma inham la aceasta grea incercare. Elbrus este cunoscut ca unul dintre cele mai accesibile varfuri din circuitul „7summits”, in sensul ca urcarea lui nu presupune cunoasterea sau utilizarea tehnicilor de alpinism clasic… dar succesul presupune depasirea multor provocari. Ascensiunea este deosebit de solicitanta dpdv fizic, iar vremea de pe cel mai inalt munte din Caucaz este foarte capricioasa, cu ger puternic si vanturi taioase. Ruta normala spre varf nu are de obicei crevase,… cu accentul pe „de obicei”. In plus, principalul pericol vine de la altitudinea ridicata: un mediu sarac in oxigen si cu presiune scazuta, ceea ce, in lipsa aclimatizarii corespunzatoare, poate duce la aparitia „raului de altitudine” si a edemului cerebral si pulmonar, cu consecinte potential fatale.

Urcarea Elbrusului este deci o proba intensa de trekking de mare altitudine, cu coltari, piolet, dar fara corzi si alt echipament tehnic alpin (cu exceptia situatiei in care vremea ar fi severa, caz in care este posibil sa urcam cu totii legati in coarda). Si, mai mult decat orice, cu mult respect si o teama sanatoasa fata de muntele care ne poate ingropa intr-o clipa in gheata sa eterna. Cu siguranta nu va fi imposibil, dar va fi al naibii de dificil!

Experienta mea montana este mai degraba restransa ca intindere, dar totusi intensa: in ultimii aproape doi ani am umblat printr-o buna mare parte a masivelor muntoase de la noi si am capatat o forma si un antrenament serios… sau cel putin asta cred acum. Daca asta va fi suficient, impreuna cu pregatirea intensiva din urmatoarele doua luni, pentru atingerea Elbrusului, ramane de vazut. Am insa o atitudine pozitiva si multe ture montane in fata in aceasta vara (Fagaras, Parang, Retezat, Bucegi, Piatra Craiului, Rila in Bulgaria si altele). Daca vremea din Caucaz ne va permite, este musai sa ma intorc victorios, dupa ce voi fi atins varful. Trebuie!

Pregatirea mea presupune printre altele si achizitia de nou echipament montan, care imi lipsea pana acum din arsenal: coltari (Petzl Sarken cu prindere automata), piolet (Petzl Sum’Tec), bocanci foarte seriosi de iarna (Lowa Weisshorn), casca de protectie (Mammut), dar si suplimentarea foarte serioasa a hainelor de iarna, cat mai usoare si calduroase. Lista de echipament e completata de bete de trekking, ochelari de ski cu protectie UV ridicata (soarele e si prieten, si dusman pe munte), rucsaci de tura, frontala si multe alte scule de munte, cu care m-am dotat in timp de la magazinele Decathlon si, mai nou, Himalaya. Si voi mai avea ceva de investit pana sa-mi completez necesarul de echipament.

Expeditia pe Elbrus din care voi face parte este organizata de agentia Extreme Travel si numara 9 participanti, dintre care 2 sunt ghizi romani cu experienta montana foarte serioasa, inclusiv atingerea a numeroase varfuri inalte celebre: Elbrus, Aconcagua, Kilimanjaro, Mont Blanc si altele. Extreme Travel (mai multe despre ei gasiti aici) sunt specializati in expeditii de aventura, ascensiuni montane ale varfurilor ravnite ale lumii, dar si turism exotic, leisure, ca si ture montane in Romania. Evident, ma bazez si pe experienta si cunostintele lor, care pot contribui decisiv la succesul meu si al intregii expeditii.

„Zona Caucazului in care este situat Vf. Elbrus este foarte frumoasa, cu multe vai verzi si rauri involburate. Sunt multe varfuri stancoase, ascutite, de peste 4.000m, dar cand dintre ele vezi dintr-o data cusma inzapezita a Elbrusului, mai inalta decat orice, ai o senzatie unica! La fel de spectaculoasa este si ascensiunea in sine: daca la baza muntelui se vede istoria sa incarcata, marcata de amprenta umana, toate aceste urme dispar de la 4.300m in sus. Mergi pe ghetari, la un moment dat ai ambele varfuri in fata, ceea ce te motiveaza sa ajungi pe varf, unde ai toata panorama Caucazului la picioare”, mi-a povestit Radu Vatcu de la Extreme Travel, ghidul care va conduce expeditia.

Cum arata programul? (Acesta se poate modifica in functie de conditiile meteo)

Ziua 1 (11 august):

Zbor Bucuresti – Moscova – Mineralne Vodi, transfer  la Azau (2.500m), in inima muntilor Caucaz, cazare la hotel

Zilele 2,3,4:

Trekking de aclimatizare pe valea Adil Su (la frontiera cu Georgia) si pe varful Gumachi (3.800m), cazare la cort

Ziua 5:

Urcare cu telecabina si apoi cu telescunul pana la refugiul “La Butoaie” (Barrels, 3.800m), pe Elbrus, cazare la refugiu, poate si trekking de aclimatizare

Ziua 6 :

Urcare pana la refugiul “Priut” (4.300m), cazare la refugiu, trekking de aclimatizare

Ziua 7:

Urcare pana pe varful Elbrus Vest (5.642m), apoi coborare la refugiul Priut, cazare la refugiu

Ziua 8,9:

Coborare din Caucaz, retur la Moscova si zborul inapoi in tara.

In acest moment, grupul nostru de 9 temerari are vizele turistice de Rusia in pasaport, biletele de avion si voucherele de calatorie in buzunar, rezervarile la refugii facute, la fel ca si restul pregatirilor logistice. Urmeaza mult antrenament montan si pregatire psihica pentru a infrunta aceasta incercare dificila. Cum suna, este destul de provocator si incitant? Pentru mine raspunsul este evident si abia astept sa ma intorc si sa va pot povesti, pe cel mai citit blog de turism din Romania (blogul prietenului meu Razvan, evident!), detaliile si deznodamantul expeditiei.

Toate cele bune, urati-mi succes!

Mihai