Sighisoara este unul din locurile mele preferate din Romania si daca pana acum am ajuns de cel putin 4-5 ori in cetate, o singura data am mai nimerit in perioada Festivalului Medieval, acum vreo 10 ani.
Anul acesta mi-am trecut din timp in agenda Festivalul Medieval de la Sighisoara asa ca weekendul acesta am fost unul din miile de vizitatori ai cetatii Sighisoarei la cel mai cunoscut festival medieval din Romania.
Cetatea parea blocata. Pe strada Scoalei se mergea incolonat, ca la “scoala” si daca vroiai sa mergi impotriva curentului, cu siguranta nu aveai sanse de reusita. Cu toate acestea nu am vazut fete triste sau oameni nemultumiti. Cu toti se bucurau de cavalerii si domnitele costumati, de taberele celor 9 Ordine Cavaleresti organizate prin cetate, de concertele celor 8 formatii de muzica medievala, de reprezentatiile de teatru ale celor 9 trupe prezente, dar si de conferintele “medievale”.
Festivalul Sighisoara Medievala s-a desfasurat in acest an in perioada 27-31 Iulie si a cuprins in premiera nu doar un weekend, ci 5 zile de concerte si demonstratii cavalaresti (de Miercuri pana Duminica). Intrarea in fiecare zi costa 10 lei / persoana si la intrare ti se dadea o bratara de hartie cu care puteai iesi si intra din nou in cetate. Copii sub 12 ani au avut intrarea gratuita.
Muzica medievala la Festivalul de la Sighisoara
Lupte cavaleresti la Festivalul de la Sighisoara
Fiecare zi era atent organizata si in fiecare din cele 5 piete principale ale cetatii erau amenajate scene pentru reprezentatii de muzica, dans si lupte cavaleresti, toate cu tematica medievala. Au existat si conferinte despre perioada Evului Mediu in Romania, dar si spectacole de teatru.
Desi festivalul a inceput de Miercuri, 27 Iulie, grosul evenimentelor si forfota turistilor au inceput cu ziua de Vineri, cand s-a desfasurat Marea Parada a festivalului, cu toate ordinele cavaleresti, Semnarea Hrisoavelor si inaugurarea Centrului Cultural EstEuropean “MedievArt Transilvania” din incinta Primariei Sighisoara. Eu am petrecut in cetate aproape toata ziua de sambata, trecand de la o piata la alta si de la o reprezentare la alta. Seara de la ora 22 s-a desfasurat in Piata Cetatii Marele Turnir al Cavalerilor, cu participarea tuturor ordinelor cavaleresti.
Mai complicat a fost insa cu gasirea unei mese la terasele din cetate, toate pline ochi. La fel de complicat a fost si gasirea unei camere disponibile intr-una din pensiunile orasului, deoarece totul era rezervat din timp. De aceea, daca va propuneti sa ajungeti anul viitor la Sighisoara in perioada festivalului nu uitati sa va rezervati din timp cazare. Si bugetul trebuie suplimentat putin, deoarece am observat ca toate preturile au fost putin “umflate” special pentru festival.
Aceeasi impresie mi-a lasat-o si hotelul la care cu greu am gasit camere disponibile, Hotel Cavaler, proaspat inaugurat, cu patru stele stralucitoare pe fatada. Din pacate, in ciuda pretului piperat platit pe camera (pretul standard este 59 euro/noapte, insa pentru ca era festivalul si hotelul plin au cerut 72 euro), mi-a lasat impresia unui hotel facut la repezeala si neterminat. Recomandarea mea de cazare in Sighisoara ramane varianta pensiunilor din cetate, pentru care insa trebuie sa va rezervati din timp, sau cazarea la localnici cu 60 lei de camera (ii gasiti in zona garii pe cei dispusi sa inchirieze camere).
Desi sunt in totalitate de acord si recunosc importanta acestor evenimente pentru incurajarea turismului local, sincer va spun ca prefer Sighisoara in zilele ei obisnuite, cand te poti plimba linistit pe strazi, cand nu trebuie sa stai la coada pentru o sticla de apa sau un colac secuiesc. Insa una peste alta, doar astfel de evenimente pot stimula turismul si desi nu a fost perfect, m-am simtit bine la festival.
(*click pe imagini pentru dimensiunea marita)
…si eu prefer Sighisoara cea obisnuita… cand te poti plimba linistit pana noaptea tarziu pe stradutele ei…cand nu ti se aud decat pasii…e liniste …si aproape pustiu…e minunata Sighisoara…
E extraordinara initiativa celor din Sighisoara, si desi nu am fost sa o vad pe viu(inca), am urmarit-o inca de la debut prin intermediul internetului, eu fiind un mare pasionat de perioada medievala. Fata de inceputuri a crescut calitatea festivalului, insa prea putin si prea lent. Comparativ cu alte festivaluri medievale din occident inca e copil mic. Probabil si pentru ca in afara voluntariatul este privit altfel si lumea participa cu placere si in numar mare ca voluntari in realizarea unor astfel de evenimente. Ceea ce nu-mi place este spiritul asta romanesc profitor(hai sa ne imbogatim acum). Eu cred ca mult mai mult ar castiga turismul prin mentinerea preturilor si oferirea serviciilor de calitate. Astfel probabil ar fi vizitate mai des hotelurile,pensiunile nu doar la evenimente speciale.
Si mie imi place foarte mult Sighisoara dar din pacate anul acesta nu am reusit sa ajung la festival.Anul trecut mi-am rezervat cazarea cu 4 luni inainte…
Subscriu la ideea dv. : „prefer Sighisoara in zilele ei obisnuite”. Deseori am patit-o si eu in diverse locuri care nu erau mai frumoase la anumite evenimente, ci doar mai aglomerate si mai scumpe. Din pacate, poate, nu sunt din categoria celor care se pot autosugestiona sau preface ca traiesc in alta epoca…
Suna interesant festivalul…insa si eu am vizitat Sighisoara intr-o perioada linistita, fara multi turisti. Va recomand cazare la domeniul Dracul Danes, e ceva mai departe de oras, la 5 km, insa e un loc superb, unde va puteti scapa de agloratia din cetate (si se poate practica si echitatia, pentru pasionati).
Un oras frumos indiferent ca e in sarbatoare sau nu…Dar iata ca sarbatoarea medievala e totusi un prilej de a nu uita de acest tinut cu un farmec aparte..
Eu am fost o singura data in Sighisoara si m-am nimerit in afara festivalului. Un oras foarte frumos si plin de incarcatura instorica.Iti inteleg starea pentru ca persoana care m-a insotit pe mine acum 4 ani vazuse zona doar cu ocazia festivalului si nu-i venea sa creada ce oras linistit este in restul anului.
Din pacate acum ca m-am „becurestenizat” nu mai ajung asa des la Sighisoara precum mi-ar placea. Oricum oriunde as locui Sighisoara ramane „acasa”… semnat: o sighisoreanca 🙂
Foarte frumoasa Sighisoara atat pe timpul festivalului cat si in restul anului. Ce-mi place in perioada festivalului, in pofida aglomeratiei, sunt tinutele specifice, regasite pe strazi, care-ti dau sentimentul unei cetati din alte timpuri.
Am ajuns de 2 ori in Sighisoara si promit ca nu o sa pun piciorul in cetate cand o sa fie festivalul medieval.
De cand ma stiu trec prin Sighisoara, chiar pe sub cetate, de cel putin 3-4 ori pe an. Neavand o sosea de centura, DN13 (E60) taie orasul, pe langa Raul Tarnava.
De aici inca 300 de KM anevoiosi de ma desparteau de bunicii mei, iar dorinta de ai revedea pe acestia a fost intotdeauna mai presus decat un popas in localitate.
Asa se face ca abia in toamna anului 2010 ma incumet sa merg special si sa dedic Sighisoarei si in special Cetatii, o intreaga zi lumina.
A ramas o zi memorabila, in care am descoperit sus in cetate, ceva ce nu credeam sa existe in Romania si pe langa care am trecut ani la rand.
Am vizitat tot, pe indelete si am intrat in atmosfera locului, intr-o zi linistite din saptamana. De la turnuri si micile muzee pana la Biserica Evanghelica, totul era ca de poveste. Am ramas foarte surprins sa aflu ca Primaria se afla chiar in cetate, ca poti urca cu masina prin spatele cetatii sau ca aici s-ar fi nascut Vlad Tepes. M-am plimbat pe toate stradutele si fiecarei case i-am admirat ferestrele. Nu imi inchipuiam ca acolo sus se locuieste de-adevaratelea. Chiar si intr-o zi obisnuita, bufonul cetaii era prezent la datorie si o facea cu un devotament cum pe chipul
Imaginea Sighisoarei in timpul festivalului este cu totul alta, de sarbatoare, comerciala dar totusi decenta. Aici sus nici reclama luminoasa a bancomatului Bancii Transilvania, nu este conventionala, asa ca, sa vezi un container TIR de inghetata, luminat modern, in mijlocul unei piete medievale, nu este pe placul tuturor nostalgicilor.
In orice caz decenta a fost cuvantul de ordine la festival, cel putin pana in weekend-ul de final, cand sunt convins ca aglomeratia a deranjat un pic. Taxa de intrare, pentru care nu primeai bon fiscal 🙂 a contribuit la acest aspect.
Ar mai fi lucruri de cosmetizat si de restaurat, sus in Cetate, insa chiar si asa, locul ramane unul de patrimoniu, asa cum de altfel si este, un monument protejat UNESCO, din anul 1999.
… un devotamen cum pe chipul putinor oameni poti vedea … referitor la bufonul Cetatii, care am vazut din filmari Youtube ca este prezent de ani buni in aceasta postura, angajat al Primariei Sighisoara.
In urma cu ceva ani (cam 10-12), am mers la mai multe editii la rand – era perioada studentiei. Am vazut festivalul degradandu-se de la an la an, si prin 2001 cred am mers la ultima mea editie. Ca si o parte dintre antecomentatorii mei, prefer Sighisoara obisnuita, nu cea din timpul festivalului..
foarte fain articolul, dar si comentariile cititorilor 🙂
Sfarsitul lui iulie aduce cu el, inevitabil, forfota pricinuita da sosirea cavalerilor si a printeselor in oras. Festivalul acesta a devenit evenimentul principal al burgului. Emblema! Lumea este incantata de prezenta artistilor, de calitatea unora dintre spectacole, de izul medieval care se instaureaza timp de 3 (mai nou 5) zile. Si totusi, de ce am un gust amar dupa fiecare sfarsit de festival? Poate pentru ca acesta a intrat intr-o oarecare rutina care, pe spectatorul fidel, pe sighisorenii care participa an de an a inceput sa plictiseasca? Sau poate pentru faptul ca organizatorii fac din el, intai de toate, un act comercial si abia apoi unul artistic? S-a gandit eroul medieval al urbei cat trebuie sa cheltuiasca o familie formata din trei membri, doar ca sa urce in cetate timp de 5 zile si sa vada un spectacol, doua? 150 lei…pentru ce? Sa fie gustul acela amar de la mirosul fripturilor al caror pret a fost umflat in nesimtire? O sticla de suc de o,5 l , 5 lei! Nu e cumva o mica hotie aici? Nu e o lipsa de respect pentru cei care participa la festival? Dar, mai marele erou medieval al cetatii si cavalerasii din jurul sau merg probabil pe vechiul principiu (ca tot vorbim de medieval) panem et circenses.
Acuma eu o sa fiu cea care zice ca n-a ramas profund impresionata de Sishisoara. Sper ca de cand am fost eu acolo acum vreo 4 ani sa se mai fi schimbat ceva in bine. Dar de la gara ce parea mai mult o halta aproape darmata la casele scorojite si la sediul politiei sprijinit intr-un par mi s-a parut destul de dezolanta imaginea. Ma asteptam sa vad un orasel medieval cu case vechi pline de spiritul trecutului si am vazut un orasel aproape fantoma. Este totusi o zona in care daca ministerul turismului si-ar da interesul sa investeasca am atrage foarte multi turisti…dar probabil comisioanele nu-s la fel de atractive ca pentru a taia copacii din rezervatii pentru a face telegondole….
(author)
@ Simona: orasul Sighisoara cu fabricile de acolo e urat. cetatea Sighisoarei e frumoasa. cetatea medievala nu are legatura cu orasul din jurul cetatii.
Eu aprob cele spuse de Simona. Suntem oameni, traim printre oameni si e dreptul nostru ca oameni de a avea un stat condus de oameni care gandesc pentru binele oamenilor! aici e vorba de oameni si de omenie. Zambesc pentru ca stiu ca am punctat bine cuvantul, creand o familie lexicala fara sa vreau. Intr-o tara condusa cu adevarat de oameni pentru oameni, se pastreaza in mai toate orasele turistice acea culoare locala. Ceea ce pe la noi nu prea mai exista de mult timp(de niste zeci de ani cel putin). Simona incerca sa zica despre acest aspect pe scurt, dar eu il voi dezbate oarecum pe larg. Zic „oarecum” pentru ca nu vreau sa trecem la subiectul „politica”. Ideea e cu totul alta: tu ca si turist iubitor de natura si de istorie, vrei sa vizitezi in tara ta ceva frumos(de exemplu, o cetate), si cand ajungi in gara orasului respectiv, in prima instanta ti-ar veni sa te intorci inapoi , cand vezi o cetatzuie’ fara a-i gasi rostul acolo. S-a dus pe apa sambetei arhitectura, tot mai multi arhitecti prefera sa plece in afara unde statele respective ii platesc pentru a construi in jurul cladirilor vechi, pastrand culoarea locala. La noi, :), e ca la noi…Mergi sa vizitezi o cetate si te trezesti in Ciuciunghezia’:) . Ca sa dau un exemplu si mai concludent: zona Hategului, mai exact Castelul Kendeffy de la Santamaria Orlea ridicat de familia nobiliara Kendeffy in 1782. Ridicat de cea mai bogata familie de nobili de la acea vreme din Transilvania, mai bogata chiar si decat avea sa fie familia regala. In fine , edificiul a fost nationalizat la 1946 de catre comunisti.Si legislatia romaneasca, cu privire la ceea ce a mai ramas istoric in Romania, e foarte permisiva. Exact ce zice Simona , „cominisoanele nu-s la fel de atractive ca pentru a taia copacii din rezervatii pt a face telegondole”. Si completarea mea, comisioanele nu-s la fel de atractive ca pentru a-ti bate joc de ce-a mai ramas istoric, frumos, si vechi. Ce-au facut proprietarii castelului Kendeffi dupa ce l-au primit?:) I-au pus termopane albe care nici macar nu imita lemnul, ca sa nu mai zic de originalitate(ca puteau da comanda de geamuri noi exact modelul care ar fi mers cu aspectul castelului). Alta faza: acoperisul, sindrila veche pe care o avea castelul a fost inlocuia cu tabla lucioasa(mai trebuiau sa faca modele tziganesti si sa puna numele familiei ‘Kendeffy’ facut din tabla cu modele, eventual scos in evidentza de doi lei, specific tziganesc). Simona chiar are dreptate, vrem sa vedem si noi ceva frumos ca si turisti in tara noastra, si cand ajungem la respectivele obiective, avem de ce sa ne para rau. Nu avem ceea ce ar fi trebuit sa avem si ceea ce este cel mai dureros, e faptul ca intr-o zi n-o sa mai avem dovezi istorice! acum 2 ani am fost la castelul Kendeffy si exact cum zice Simona, ma asteptam sa vad un castel pastrat de-alulngul anilor, nu un castel semi-tiganesc, vopsit roz( am uitat sa zic ca acel castel era roz in 2009, acum probabil o fi vopsit ciclam cu modele kitschoase , sau mai rau, graffity-uit). Pacat de istoria romanilor, care intr-o zi va mai ramane doar in carti, sau poate nici macar in carti.
Erau simpatice „domnitele” intalnite pe strazile orasului (nu in cetate). Le vedeai cum veneau zambitoare spre tine (unele aveau si o bagheta magica, doar-doar te-ar fi transformat si pe tine intr-un print…), apoi brusc te abordau, invitandu-te la restaurantul cutare, la discoteca cutare, la barul cutare etc.:)
Obisnuiesc sa vizitez Sighisoara in fiecare an in luna noiembrie si de fiecare data observ multi turisti straini. Frumos orasul si unic!