fbpx
excursii-razvan-pascu

Dupa 6 luni in care nu stiam cand sau unde vom putea calatori din nou in familie, pe 1 septembrie ne-am facut curaj si am pornit pentru o saptamana catre ,,Tara Zeilor”. Nu stiam exact cum vom gasi Grecia in contextul pandemiei, insa faptul ca am petrecut acolo pana la urma peste o luna cred ca spune multe. Pe scurt, ne-am (re)indragostit de Grecia, de peisajele si de oamenii ei.

Grecii au mostenit locuri absolut minunate, iar in mare parte au avut grija de ele si stiu sa atraga turisti, pe care sa ii faca sa se simta bine. Noi am ales sa vizitam o parte dintre Insulele Ionice – insule cu o mare incarcatura istorica, peisaje spectaculoase, oameni faini si mancare delicioasa!  

.

Prima oprire? Zakynthos – preferata zeilor Apolo si Artemis

S-ar parea ca insula si-a primit numele sub care o cunoastem astazi dupa Zakynthos, fiul lui Dardanus, fondatorul legendar al Troiei.

Scurt istoric al insulei Zakynthos

Rand pe rand, insula a fost cucerita initial de Arkesios, regele Kefaloniei, apoi de Ulise, fiul lui Laertes, regele Itacăi, de Filip al II-lea al Macedoniei si chiar de catre romani, care in anul 146 i.Hr. au incorporat-o in districtul Ahaia. Din Ahaia mai faceau parte la vremea aceea si Epirul, Peloponezul si insulele din Marea Egee, cu exceptia Cretei, despre care se spune ca este locul natal al lui Zeus.

Dupa ce Imperiul Roman a cazut, iar Imperiul Bizantin a capatat din ce in ce mai multa putere, Zakynthos a fost incadrata in provincia Iliria, regiune din vestul Peninsulei Balcanice, care in antichitatea clasica se intindea intre Marea Adriatica, raul Morava si Panonia.

In timpul celei de a IV-a Cruciade, Zakynthos a fost cucerita de venetieni si impreuna cu Kefalonia incorporate in principatul Ahaia. Venetienii au cedat la un moment dat turcilor Creta, in schimbul anularii tributului in Zakynthos. Au urmat francezii, iar din septembrie 1809 cand insula a fost stapanita de englezi, a inceput construirea de apeducte, drumuri, organizarea scolii si a serviciilor de sanatate. Totodata, a fost reparat portul, refacute bisericile si reconditionate numeroase cladiri publice.

.

In 1814 s-a facut si primul pas spre o Grecia libera, prin formarea „Statelor Unite ale Insulelor Ionice” si infiintarea Eteriei, o societate secreta care avea ca principal scop eliberarea crestinilor, indeosebi a grecilor, de sub stapanirea otomana si intemeierea unor state crestine. Se spera ca va fi eliberat inclusiv Constantinopolul. In acest context, la mijlocul sec. al XIX-lea au inceput presiunile pentru retragerea englezilor, care, in schimbul intronarii in Grecia a printului danez George I, pe care acestia il sustineau, accepta sa cedeze statului grec insulele ionice.

Astfel, la 21 mai 1864 se ridica pentru prima data steagul grecesc in Zakynthos, iar in continuare istoria insulelor ionice se va “confunda” cu istoria Greciei.

.

Zakynthos ca destinatie turistica

Despre Zakynthos ca destinatie turistica va pot spune ca este fix ca in poze, plaje cu nisip alb si apa turcoaz, insa noi nu ne-am regasit neaparat aici si tocmai de aceea am ales sa mergem si mai departe, in Kefalonia.

Pentru copii, in schimb, insula Zakynthos chiar a fost paradis, iar asta pentru ca orice intalnire cu broscutele testoase este o experienta de nepretuit.

Intalnire cu testoasele Caretta-Caretta

Grecii spun ca pana la 80% dintre testoasele Caretta-Caretta din Mediterana vin pe plajele din Zakynthos sa isi lase ouale in nisipul de aici. Pentru asta au marcat si numerotat fiecare cuib de pe plaje.

Cum am prins in Zakynthos o seara cu Luna Plina, cand inteleg ca se nasc mai multe broscute decat  de obicei, am avut sansa sa vedem si o mica testoasa iesind din nisip si facandu-si drum catre mare. In cateva zile, am reusit sa surprindem 2 extreme: o broscuta nou iesita din ou, dar si una mare despre care ne spuneau ca are 150 de ani.  

Ne-am indragostit de Kefalonia 

Dupa cum mentionat mai sus, din Zakynthos am trecut in insula vecina, Kefalonia, de altfel si cea mai mare dintre insulele Ionice, situata in largul coastei de vest a Greciei continentale.

Am mers cu ferry-ul si, timp de aproximativ o ora si 30 minute, cat a durat drumul, am povestit cu copiii despre Legendele Olimpului, despre zei si mitologia greaca pe intelesul copiilor si am repetat Insulele Ionice principale: Corfu, Itaca, Kefalonia, Lefkada si Zakynthos.

Kefalonia in paginile de istorie

S-ar parea ca insula a fost locuita inca din paleolitic, primii locuitori care au locuit aici fiind triburile Leleg (secolul al XV-lea i.Hr.), care se inchinau regelui marii, Poseidon. In epoca bronzului, aici locuiau vechile popoare grecesti din Tilev si Tafia.

Conform legendelor, insula Kefalonia si-a primit numele in onoarea eroului mitologic Kefal. Homer numea, insa, insula Sami, dar pe vremea lui nu era inca un loc foarte popular. Incepand din era clasicismului, insula este cunoscuta sub numele sau actual.

De-a lungul timpului, insula a fost ocupata pe rand de Imperiul Bizantin, de otomani, venetieni, francezi, italieni si germani. Sub influenta revolutionarilor francezi, populatia locala a dat jos sistemul feudal, iar ulterior Kefalonia a intrat in asa-numitul stat al celor 7 Insule Ionice. Asa cum mentionam si in postarea despre Zakynthos, in 1864, toate Insulele Ionice s-au alipit la Grecia.

Protectoratul britanic din timpul secolului al XIX-lea insa, este vizibil si astazi pe strazile capitalei, in Argostoli, unde traieste aproximativ o treime din populatia de pe insula.

.

Daca sunteti curiosi cu privire la viata in Kefalonia in perioada razboiului, cititi romanul “Captain Corelli’s Mandoline” al lui Louise de Bernieres sau urmariti ecranizarea din 2001 a acestei carti, film ce ii are in rolurile principale pe Penelope Cruz si Nicolas Cage. O parte dintre scene au fost filmate in Sami, la 22 km de Argostoli, oraselul in care am stat noi.

Am fost si pe insula Itaca, „patria lui Ulise”

In nord-estul Kefaloniei se afla poate cea mai faimoasa dintre insulele mentionate in mitologia greaca, Itaca. Se spune ca Ulise, un model de eroism, inteligenta si curaj, si cel care i-a condus deseori pe greci in razboiul troian, era regele Itaca.

Lunga sa calatorie, de un deceniu, inapoi spre casa a devenit subiectul operei scriitorului grec Homer – Odiseea. Totodata, insula a devenit simbolul unei tinte la care visezi indelung si pe care o atingi cu nenumarate sacrificii si mai ales cu multa perseverenta.

Itaca de legenda

Povestea lui Ulise dainuie pana in zilele noastre. Legenda spune ca el dorea sa se casatoreasca cu Elena din Sparta, insa tatal ei vitreg, Tyndareus, regele Spartei, l-a casatorit cu Penelope, nepoata sa, iar Elena a devenit sotia lui Menelaus. La putin timp insa, Elena a fost rapita de printul Paris din Troia si toti eroii Greciei au fost chemati sa ajute la recuperarea sa. Ulise nu a vrut sa participe, intrucat o premonitie ii aratase ca aceasta calatorie va dura foarte mult si il va tine departe de familie, astfel ca a decis sa se prefaca nebun.

Una dintre ideile magnifice ale lui Ulise a fost chiar inventarea calului troian, ceea ce a dus la incheierea razboiului.

Printre altele, Ulise este si tinut captiv timp de 7 ani pe insula Ogygia, intrucat nimfa Calypso, care locuia acolo, s-a indragostit de el si nu a dorit sa il mai lase sa plece. Este nevoie de interventia lui Zeus si Hermes pentru ca Ulise sa scape intr-un final si sa isi continue calatoria spre Itaca, trecand prin insula Scheria (Corfu de astazi). Aici (in Corfu) isi spune povestea, iar localnicii onorati sa aiba un asemenea oaspete ii ofera o nava cu care sa mearga spre casa. Dupa un deceniu plin de provocari, Ulise se intoarce in sfarsit acasa.

Ce am vizitat in Itaca?

Daca ajungeti in Itaca, e bine sa stiti ca orasele Vathy, Kioni si Frikes sunt cele mai turistice locuri, dar exista si o manastire si o plaja foarte frumoase. Desi s-au facut multe sapaturi arheologice de-a lungul vremii, vechiul oras in care ar fi trait Ulise nu a fost inca descoperit.

Manastirea Panagia Kathariotissa este considerata centrul religios al insulei si cea care protejeaza locurile. Aceasta beneficiaza de o locatie favorabila, aflandu-se la 600 de metri altitudine, astfel ca, daca mergi sa o vizitezi vei avea o priveliste tare frumoasa atat asupra insulei, cat si asupra capitalei Vatsy. Si istoria acestei manastiri este oarecum incerta, insa, daca intrebi localnicii, acestia iti vor spune ca ea dateaza tocmai din secolul XVI si ca icoana Fecioarei Maria de aici este facatoare de minuni, fiind pictata de apostolul Luca.

Relieful este, in mare parte, stancos, muntos, iar principala caracteristica definitorie a insulei cred ca este contrastul dintre peisaje: pe de-o parte este muntele si vegetatia salbatica, rara, iar pe alta, cat vezi cu ochii, sunt vegetatie abundenta si plaje frumoase (cu pietris). Fiind o insula muntoasa, Itaca are putine plaje nisipoase, cea mai cunoscuta fiind Loutsa, la 5 kilometri de capitala, Vathy.

.

Am ajuns si in Fiskardo

Fiskardo este un  orasel aflat in nordul insulei Kefalonia, la 50 de kilometri de capitala Argostoli. Pozitionat pe o colina verde tot timpul anului si binecuvantat de zei cu peisaje incantatoare, practic ca un orasel de munte, dar cu acces la mare, Fiskardo este recunoscut indeosebi pentru atmosfera mediteraneana si pentru stilul italienesc al fatadelor cladirilor.

Fiskardo a fost ani la randul sub ocupatie venetiana, in acea perioada dezvoltandu-se aici comertul cu peste si fructe de mare, aceste activitati perpetuandu-se si in prezent. Astfel, la tavernele micute, majoritatea business-uri de familie, te poti bucura de peste proaspat si preparate delicioase cu fructe de mare.

Iar daca barbatii au ramas cu obiceiul pescuitului, femeile din Fiskardo continua traditia generatiilor trecute si se ocupa cu lucrul manual al servetelor de masa – numai bune daca esti in pana de idei si vrei suveniruri inedite pentru tine sau cei dragi.

De-a lungul anilor, Fiskardo a devenit o destinatie turistica populara, acest fapt fiind usor vizibil mai ales in zona portului, unde acosteaza yacht-uri cochete si taxi-boat-uri pline cu turisti curiosi si dornici sa mai ,,guste” putin din aromele si spiritul relaxat al grecilor. Chiar si in aceasta perioada (septembrie) erau destule, desi multe au plecat inainte de ciclon.

Daca intrebi localnicii, plaja din Fiskardo este ideala pentru turistii care vor sa faca snorkeling sau diving, nu neaparat pentru bronz de dimineata pana seara, fiind o plaja cu pietris si neamenajata. Pe de alta parte, intrarea in apa este foarte lina, astfel ca plaja este potrivita pentru familiile cu copii. Mai este o plaja draguta la 2 km de Fiskardo – se numeste Foki.

.

In loc de incheiere…

Insula Kefalonia a fost o revelatie pentru noi. Sunt multe locuri din lume care ne-au ramas in suflet, dar clar acum si Kefalonia este printre ele. Ce ne-a placut este un amestec intre locurile pe care le-am vazut, oamenii pe care i-am intalnit, experientele pe care le-am avut si energia buna pe care am simtit-o pe insula. Pentru o luna am uitat de Coronavirus, de griji si probleme si de temeri.

In Kefalonia am vorbit cu belgieni, olandezi, nemti si britanici care si-au construit case si s-au mutat definitiv pentru o calitate mai buna a vietii, pentru preturi mai bune, pentru o viata mult mai linistita. Un alt om pe care l-am cunoscut pe insula este un director de sucursala bancara, nascut si crescut in New York, care a lucrat la cele mai mari banci de investitii din lume, apoi s-a retras la Atena si apoi in Kefalonia, de unde proveneau parintii sai. Mi-a spus ca a fost cea mai buna decizie pe care a luat-o si ca dupa serviciu vara merge mereu sa faca o baie in mare si sa se relaxeze pe plaja.

Oamenii astia si toate povestile de viata de acest gen te fac sa iti pui intrebari serioase despre rostul vietii agitate si despre ce merita, ce conteaza cu adevarat in viata si daca toata alergatura noastra (catre orice si oriunde) merita efortul.

Nu am inca un raspuns, eu cred ca sunt, totusi, in situatia fericita de a munci in viata fix ce imi place, insa cred ca in general oamenii ar trebui sa se opreasca din cand in cand din rutină si sa isi puna intrebarea daca sunt fericiti cu viata lor. Pentru ca fericirea este de cele mai multe ori despre experiente, sentimente si trăiri, mult mai mult decat despre a acumula.

Ganduri bune!

.

Sursa foto: arhiva personala; toate fotografiile au fost realizate cu Samsung Galaxy S20 Plus.

3 comentarii

  1. Bianca
    22.10.2020 la 22:42

    Super,si eu am avut vara aceasta planul sa merg in Kefalonia (aveam si rezervare la un hotel),intre timp a venit aceasta pandemie si ne-a dat planurile peste cap.Cu toate astea am petrecut 2 saptamani in Croatia si nu regret nici o clipa dar totusi sper la anul sa ajung si in Kefalonia care mi-a ramas in suflet dupa o scurta calatorie de cateva ore facuta de pe insula vecina Lefkada 🤗

  2. Alina
    04.05.2021 la 12:48

    Foarte utile toate informatiile. Eu am o intrebare referitoare la ferry-ul care face legatura intre Zakynthos si Kefalonia: cu ce firma ati calatorit si daca e cumva un site unde se pot face rezervari online in avans? Deocamdata nu am gasit mai nimic pe internet si ne intereseaza tare mult subiectul. Multumesc!

  3. Mami
    21.06.2021 la 04:08

    Sunteti superbi! Trebuie sa recunosc ca va invidiez!! Eu am terminat facultatea de Geografie si imi plac mult calatoriile;
    Aveti mare dreptate atunci cand spuneti ca ar trebui sa ne oprim putin si sa reflectam asupra a ceea ce ne face fericiti.Anii trec si ne trezim ca nu am facut ceea ce ne-ar fi placut si la o anumita varsta nu mai poti.
    Felicitari pentru modul in care ganditi si care traiti!

Vezi aici mai multe imagini de pe pagina mea de Instagram! Urmareste-ma pe Instagram! Click aici!
[icegram campaigns="28403"]