Impresii din Peru (15): Prima zi in jungla Amazonului

Adaugat de la 17 Mar 2014

* Cand am scris acest articol pe laptop inca ma aflam la Eco Amazonia Lodge, in jungla Amazoniana.

Este aproape ora 21, ma mai bucur de o ora si jumatate de curent electric si pentru ca afara ploua torential, cu tunete si fulgere, m-am refugiat in camera pentru a nota cateva dintre impresiile acestor doua zile in jungla. Sper sa va placa!

Pentru ultimele zile ale vacantei in Peru am ales jungla Amazoniana, urmand sa revin in Lima cu o noapte inainte de a ma intoarce in Romania. Asadar, dupa doua saptamani de umblat prin inaltimile Anzilor, de suferit de rau de altitudine, dureri de cap, un pic de vertigo si dupa doua saptamani de admirat comorile arheologice si naturale ale Peru-ului, pentru finalul vacantei am ales o parte exotica si luxurianta a tarii, jungla. Orasul peruvian prin care se intra in jungla Amazoniana peruana este Puerto Maldonado, in regiunea Madre de Dios – un nume predestinat pentru aceasta regiune si o va explic pe parcursul acestui articol si de ce.

Venind din Cusco, pentru drumul Cusco – Puerto Maldonado cea mai eficienta varianta din punct de vedere al timpului a fost sa luam un avion intern. Compania la care ne-am rezervat biletele se numeste Star Peru, nu stiam nimic despre ei, insa ne-a fost recomandata de agentie locala care ne-a aranjat tot turul – View Peru. Am luat doua segmente de zbor, Cusco – Puerto Maldonado si Puerto Maldonado – Lima iar pentru amandoua am platit aproximativ 260 de dolari. Experienta a fost ok, exceptand plecarea din Cusco cu o ora intarziere. Zborul a durat in jur de 35 de minute la dus si vreo 3 ore la intors, deoarece am facut o escala si la Cusco (fara sa coboram din avion). Conditiile de bagaje au fost destul de permisive pentru ca la bagajul de cala ne-am incadrat in 25 de kg / bagaj, iar cel de mana nici nu a fost verificat, desi teoretic trebuia sa aiba maxim 4 kg. Nu se serveste nimic la bord, dar pentru un zbor de 35 de minute, nici nu ne-a pasat foarte tare de acest aspect. Aproape de orele pranzului am aterizat pe aeroportul din Puerto Maldonado, un aeroport micut, de provincie, dar foarte uzitat de catre turisti. Cand am iesit din aeronava am inceput aproape instantaneu sa transpiram. Dupa doua saptamani in care noaptea temperatura scadea aproape de zero grade, in care am cerut paturi suplimentare si am folosit incalzitoare si calorifere electrice, plecand dintr-un Cusco la 15 grade, am ajuns la peste 30 de grade Celsius la Puerto Maldonado. Pe aeroport toate lodge-urile din zona isi asteptau clientii. Noi am ales Eco Amazonia Lodge si pentru doua zile si doua nopti am platit aproximativ 300 de dolari (cu toate mesele si tururile incluse).

Jungla Amazoniana din regiunea Madre de Dios este formata in zona raului Rio Madre de Dios si reprezinta de fapt zona sudica a Amazonului. Este una dintre cele mai luxuriante regiuni ale Peru-ului, cu o flora si o fauna extrem de bogate, motiv pentru care cred ca i se si potriveste denumirea de Madre de Dios (Mama lui Dumnezeu). Este o regiune care in ciuda saraciei oamenilor, este foarte bogata in plante, arbori, fructe, legume, animale si insecte de nenumarate feluri. Este un fel de raiul pe Pamant ce va impresiona pe orice turist care ia contact pentru prima data cu jungla, ca si mine de altfel.

Turistii vin aici sa admire peisajul, flora si fauna, dar mai ales vin sa se relaxeze pentru ca lodge-urile intinse de-a lungul malului raului Madre de Dios nu au energie electrica decat cateva ore pe zi, nu au semnal telefonic si despre Wi-Fi…nici nu se pune problema. Experienta se anunta a fi destul de complicata pentru un animal de oras ca mine, dar dupa o zi in liniste deplina, fara zgomot de fond creat de masini, parca te obisnuiesti. Oricum, inainte de a ajunge in jungla, am anuntat pe toata lumea ca timp de doua-trei zile voi disparea de pe radare, sa nu se sperie.

Asadar, la aeroport, dupa ce ne-am luat bagajele in primire ne-am intalnit cu ghidul lodge-ului, care ne astepta la iesire. Avea cam 15 turisti in aceasta tura si ne astepta cu un autocar haios, fara ferestre pentru ca oricum la caldura de afara ar fi fost inutile sau chiar in plus. Dupa ce ne-am adunat toti la locurile noastre, ne-a explicat putin despre experienta urmatoarelor zile si despre lucrurile de care trebuie sa tinem cont:

1. De la aeroport ne vom indrepta spre biroul Eco Amazonia Lodge din Puerto Maldonado, unde ne vom pregati bagajul pentru urmatoarele doua zile.

2. Apoi ne vom urca intr-o barca si timp de o ora si jumatate vom calatori pe raul Madre de Dios, cu o canoe specifica acestei zone, spre Eco Amazonia Lodge.

3. Ideal ar fi fost sa fi venit deja pregatiti cu un rucsac in care sa fi pus:

–          pantaloni lungi si lejeri;

–          bluze cu maneca lunga;

–          palarie / esarfa;

–          crema / spray de tantari; noi veniseram pregatiti cu un Autan Exotic, dar am mai cumparat si din Cusco de la o farmacie (Botiga) un spray anti-tantari cu Deet. Trebuie sa cereti simplu “Repelente, por favor” si gasiti cateva optiuni la 17-25 soles. Farmacista m-a sfatuit ca este mai puternic cel cu Deet, asa ca am plecat spre jungla inarmat cu vreo 3 tipuri de spray-uri anti-tantari, cu atat mai mult cu cat de data aceasta nu luasem pastile anti-malarie si nu vroiam sa risc;

–          Poncho de plastic sau pelerina de ploaie pentru ca vremea este imprevizibila;

–          Bocanci potriviti pentru mers;

–          Apa / snacks-uri;

–          Crema de soare;

–          Lanterna.

4. Nu vom avea curent electric decat seara intre orele 17:30 – 22:30, iar semnal telefonic sau acces la internet…DELOC.

Lucrurile s-au desfasurat ca la carte, asa cum ne spusese ghidul nostru, Luis. Apa si snacks-uri am cumparat de la un mini market de langa biroul din oras al celor de la Eco Amazonia Lodge, acolo unde ne-am si lasat o parte din bagaj. Au fost turisti care si-au luat intreg bagajul dupa ei, in jungla, insa noi am venit pregatiti cu un rucsac gata de aventura in jungla.

Pe la ora 13 am plecat cu barca spre Eco Amazonia Lodge unde am ajuns aproape de ora 15. Mare parte din drum l-am facut pe raul Madre de Dios, unul dintre afluentii Amazonului. De cum am plecat din micutul ponton privat amenajat de cei de la Eco Amazonia, peisajul s-a schimbat rapid. Cladirile inghesuite ale orasului au fost rapid inlocuite de jungla. Doar din loc in loc mai intalneai cate un lodge si uneori cate o barca a localnicilor care cautau aur sau alte metale pretioase. Se pare ca din cand in cand mai si gasesc ceva, dar pretul platit pentru acest castig este poluarea raului si aspectul sau tulbure tot timpul, chiar si pe vreme buna. Cand m-am urcat in barca m-am gandit ca o fi plouat inainte si din aceasta cauza arata asa de tulbure, insa adevarul este ca cei care cauta aur in nisipul din rau rascolesc practic intreaga albie. Primul lodge pe care l-a intalnit pe malul raului este Inkatarra Lodge, cel mai apropiat de oras si singurul cu enegie electrica si dimineata si seara, semnal telefonic si internet. Apoi pe masura ce am inaintat pe rau am mai vazut cateva lodge-uri, comunitati locale, dar cel mai frecvent am zarit cautatorii de aur, care cerneau albia raului folosind niste site imense puse pe canoe, sperand sa gaseasca o pepita care sa le asigure traiul pentru intreg anul viitor.

La Eco Amazonia Lodge am fost primiti cu cate un pahar de suc de fructul pasiunii si ni s-a servit pranzul: Guacamole cu chips de banana si Juane, un fel traditional cu orez, carne de pui si ou fiert intr-o frunza de banan. Ni s-au explicat apoi regulile locului si ni s-a spus povestea acestui lodge.

Jungla Amazoniana ocupa un teritoriu imens si foarte bogat in Peru. Daca ar fi sa facem o comparatie,  acest petec de pamant este mai bogat in flora si fauna decat intregul continent european. Insa, ca orice teritoriu bogat este si foarte predispus distrugerii si braconajului, motiv pentru care autoritatile peruane au decis sa il concesioneze unor oameni de afaceri privati care sa isi faca aici lodge-uri ecologice si sa se oblige sa protejeze arealul concesionat. Cei de la Eco Amazonia spre exemplu au un areal de aproximativ 10.000 de hectare in concesiune, dintre care lodge-ul ocupa o particica infima. Restul este jungla pura unde au creat trasee pentru turistii care ii viziteaza.

Lodge-ul propriu zis include 50 de casute individuale unde sunt cazati turistii. Pentru ca este foarte cald si umed, casutele nu au geamuri, doar niste plase foarte groase. Pentre intimitate, toate casutele sunt asezate pe niste piloni.

Pe langa casutele pentru turisti mai au casele pentru angajati (aproximativ 20 de angajati, majoritatea din comunitatile din zona, oamenii junglei), un restaurant si un bar cu biliard si tenis de masa, plus preferata mea, o zona acoperita cu vreo 20 de hamace unde puteai sa te relaxezi seara sau intre activitati.

1. Snacks-urile, sandwich-urile sau alte feluri de mancare nu trebuie sa ramana in camera pentru ca atrag animalele salbatice, ci se tin in niste dulapioare din restaurant, ca cele din gradinite;

2. Apa de la robinet nu este potabila asa ca trebuie sa folosim fie apa lor filtrata, disponibila insa doar seara intre orele 17:30 – 22:30 cand este energie electrica, fie sa cumparam de la bar apa imbuteliata (3 soles pentru sticla de 0,5 litri, aproximativ 3 lei; in oras era cam 1,5 – 2 soles);

3. Micul dejun se serveste incepand cu ora 5:30, pranzul de la 13:30 si cina de la 19:30;

4. In timpul dintre mese avem mai multe trasee de facut. In prima zi vom merge pe insula de vis-a-vis, Monkey Island si vom admira apusul soarelui in Amazon. In ziua a doua vom face un traseu de vreo 10 km prin jungla, iar in ziua a treia, la ora 6 dimineata este plecarea spre Puerto Maldonado, din nou spre aeroport.

In prima zi, imediat dupa introducere am mers la Monkey Island, insula de vis-a-vis a lodge-ului, unde  proprietarii au amenajat un fel de centru de salvare si reabilitare pentru maimutele ranite. Localnicii sau angajatii lodge-ului aduc aici maimutele bolnave, ranite, le cresc si le vindeca si dupa un an le reintroduc in salbaticie. Sunt 4 tipuri de maimute pe aceasta insula, iar noi am zarit Capucinii negri si pe cei maron. S-au invatat sa primeasca banane de la turisti si de la angajatii lodge-ului si sunt destul de blande. Singurul lucru la care ni s-a spus sa fim atenti sunt sticlele de apa, pentru ca sunt insetate si daca sunt puse la vedere, le vor fura cu siguranta. La final am admirat si apusul soarelui in raul Rio Madre de Dios.

Seara, dupa o cina in stil bufet cu supa, orez, carne de pui si carne de vita cu diverse sosuri si fructe la desert, am plecat in cautarea caimanilor (crocodililor) amazonieni. Ne-am urcat cu totii intr-o canoe si intr-o liniste deplina si cu un reflector puternic, am inceput sa cautam in apropiere de malul raului licariri rosiatice, adica ochii caimanilor. Am zarit o broasca imensa si cativa caimani pui, parintii lor probabil ca radeau de noi ascunsi pe sub barca noastra. Cele mai spectaculoase mi s-au parut totusi stelele, care pareau mai multe si mai apropiate ca oricand. Se vedea clar Calea Lactee si a fost o placere sa fiu pentru o ora, in noapte, pe o barca in Amazon.

Mai multe impresii din Peru gasiti aici.

Am zburat spre Peru cu compania aeriana regala olandeza KLM, de la Bucuresti cu escala in aeroportul din Amsterdam, votat cel mai bun aeroport al Europei la World Airport Awards 2013. KLM Romania ofera 7 zboruri pe saptamana spre Lima cu escala in capitala Olandei, iar despre experienta zborului la Business Class puteti citi aici.

Despre mine:

Calatoriile sunt binecuvantarea mea si am reusit sa imi transform pasiunea in job. Sunt consultant in marketing turistic, dar imi place sa ma definesc ca antreprenor, sunt workaholic si bucuros ca am crescut de la zero, alaturi de echipa mea, agentia de Evenimente, PR si Marketing Travel Communication Romania, dar si Asociatia Travel Focus. Sunt implicat in mai multe organizatii nationale de promovare si dezvoltare a antreprenoriatului, am o diploma de licenta in Marketing (ASE Bucuresti), un masterat in Comunicare (SNSPA), un Executive MBA pe care l-am absolvit la WU Vienna University (2013-2015) si un curs de Global Strategy absolvit la Carlson School of Management (University of Minnesota, SUA). Revista Forbes m-a inclus in 2013 in topul “30 de tineri sub 30 de ani in Romania”, sunt mereu optimist si un prieten de cursa lunga – mai multe detalii despre mine gasiti aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Aboneaza-te la newsletter

Nr. abonati RSS & Newsletter

Copyright

Materialele postate pe acest site imi apartin in totalitate sau apartin colaboratorilor mei si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei. La sfarsitul fiecarei preluari de text trebuie sa existe un link catre acest blog.
Positive SSL on a transparent background