excursii-razvan-pascu

Daca in zilele trecute am scris impresii din primele zile ale infotrip-ului la care am participat alaturi de alti jurnalisti in primavara la Viena ca sa descoperim cum se pregatesc austriecii pentru „anul Gustav Klimt„, astazi urmeaza ultimele impresii, din ziua 3 si putin din ziua 4. Puteti citi aici impresiile din ziua  1, aici impresiile din ziua 2 si aici o scurta introducere si informatii despre Gustav Klimt si hotelul la care am fost cazat.

Ziua 3 a inceput din nou cu intalnirea cu ghidul nostru vorbaret despre care v-am scris in articolele trecute. Am plecat apoi impreuna cu Beatrice catre cladirea Secession care adaposteste Beethoven Frieze, creata la inceputul anilor 1900 de Gustav Klimt. Aceasta este o fresca monumentala creata de Klimt in cinstea lui Beethoven in stilul Viennese Art Nouveau (Jugendstil). Tema operei lui Klimt de la Secession isi are inspiratia in Simfonia nr. 9 a lui Beethoven interpretata de Richard Wagner si infatiseaza 2 persoane cautand fericirea. Mai multe detalii despre muzeul Secession puteti afla de aici. Programul este de marti pana duminica intre 10-18, iar tururile sunt sambata la ora 15 si duminica la ora 11.

Masa de pranz am avut-o in Museums Quartier, la restaurantul Corbaci. Daca in zilele trecute va recomandam localurile in care am mancat, ei bine, pe acesta nu vi-l recomand: mancarea nu mi s-a parut buna si totul era facut pe fuga, cu preparate care pareau facute de mult timp si doar incalzite, plus o chelnerita uituca si imprastiata care a uitat de 2 ori felul de mancare pe care l-am comandat. Asa ca, desi restaurantul arata foarte bine, mai mult de o cafea pe terasa nu prea v-as recomanda sa serviti aici.

A urmat apoi o plimbare de voie prin Viena, pe Mariahilferstrase, celebra strada de cumparaturi, pentru suvenituri si inghetata italiana pe care o gasesti la tot pasul. Nu am ratat insa o plimbare si printr-o piata traditionala in mijlocul orasului – Naschmarkt (la Karlsplatz) unde se vand condimente si mancaruri traditionale, dar si tot felul de produse aduse din Asia de emigranti.

Seara am avut-o rezervata pentru o cina la celebrul restaurant Vestibuel, unul dintre cele mai cunoscute restaurante din intreaga Austrie. Se pare ca restaurantul are unul dintre cei mai buni bucatari din Austria, cu stele Michelin, si ca multi dintre bogatii Vienei vin sa manance aici. Din punctul meu de vedere insa, desi mancarea a fost buna, felul de servire fitzos nu prea a fost pe gustul meu si as prefera oricand o cina la un restaurant cu mancare traditionala decat sa mananc niste feluri de mancare care nici nu stiu ce contin si nici nu ma dau pe spate de bune ce sunt. Restaurantul este deschis in Burgtheater si arata foarte bine, iar printre chelneri am gasit un tip care vorbea limba romana, un roman plecat cu parintii sai din Sibiu acum 15 ani si stabilit la Viena. Daca ajungeti vreodata la Viena cu cineva si vreti sa faceti o impresie puteti sa il duceti aici. Insa daca vreti sa mancati bine, sa va saturati si asta fara sa platiti o avere alegeti unul din multele restaurante ale Vienei, poate chiar unele dintre cele despre care am mai scris si eu in articolele trecute. Sau cititi mai departe aceste articol.

In ultima zi, ziua 4, duminica, am venit spre casa. Am mers spre aeroport, de la supermarketul Billa din aeroport mi-am facut plinul cu carnatii mei preferati – Kasekrainer si Bratwurstel – care nu sunt nici foarte scumpi si pe care in Romania nu ii gasiti. Inainte sa mergem spre aeroport, am oprit insa intr-un loc pentru ultima ora de rasfat total in capitala Austriei.

E un loc care mi-a placut tare mult, in care m-am simtit bine, in care am mancat bine si unde as fi vrut sa mai raman. Este vorba de Palatul Todesco, de vis-a-vis de Opera din Viena, unde am servit masa de pranz (un brunch) in Gerstner Beletage. Splendid, trebuie sa ma credeti. De la atmosfera, la primirea oaspetilor, la peretii si picturile de pe pereti specifice unui castel din mijlocul Vienei si pana la mancarea super buna si diversa sau la oamenii care erau la mese…totul mi-a placut aici. Asa ca daca sunteti in Viena si este duminica v-as recomanda sa luati in calcul sa serviti masa de pranz aici; sigur o sa va placa sa mancati pe ritmurile muzicii lui Johann Strauss si veti ramane cu o amintire placuta. Mai multe detalii despre restaurant aflati de pe site-ul sau. Brunch-ul se serveste in fiecare duminica intre orele 11-15, masa este de tip bufet-suedez cu zeci de feluri de mancare si biletul de intrare costa 42 de euro de persoana daca il luati de pe internet. Din pacate mi-a fost prea jena sa fac fotografii in acest restaurant, dar trebuie sa ma credeti ca arata senzational.

Cam aceasta a fost calatoria mea la Viena din primavara, in orasul lui Gustav Klimt, pictorul iubit si apreciat al austriecilor care implineste anul acesta 150 de ani de la nastere. Desi nu mai era necesar, vienezii mi-au aratat inca o data ca stiu sa faca turism de calitate si ca au cate ceva pentru fiecare categorie de turisti. Iar daca in vizitele mele de pana acum la Viena nu am fost atat de pasionat de arta si nu am acordat o prea mare importanta muzeelor, de data aceasta am descoperit Viena cu tot ce are ea mai frumos in materie de arta si traditie. Si nu am regretat.

Vezi aici mai multe imagini de pe pagina mea de Instagram! Urmareste-ma pe Instagram! Click aici!