RazvanPascu.ro - Blog despre Afaceri si Calatorii » Hong Kong

Ursuletii panda – simbolul Chinei [P]

Razvan Pascu — Mon, 20 Sep 2010 02:00:54 +0000

Ursii panda reprezinta, probabil, cea mai cunoscuta specie de animale de pe teritoriul Chinei. Marketingul acestei specii este facut bine in China, iar asocierea acestei specii de animale cu China este mai puternica in mentalul colectiv al cetatenilor planetei decat asocierea dintre trenurile de mare viteza si China. Principalul motiv este legat de faptul ca aceste animale sunt pe cale de disparitie, imaginea lor pasnica fiind de asemenea un atu.

In calatoria mea in China din luna martie am vazut mai multi ursi panda decat oriunde in alta parte prin gradinile zoologice din Europa. Cea mai cunoscuta zona din China in ceea ce priveste ursii panda este Sichuan insa ursii panda sunt prezenti in viata chinezilor de la imaginile de pe pachetele de tigari si pana la suveniruri.

Legile din China interzic acum vanatul acestor animale iar pe teritoriul tarii sunt deschise numeroase rezervatii unde ursii panda sunt protejati. Guvernul chinez ofera acum taranilor recompense care pot ajunge pana la dublarea salariului lunar daca salveaza un panda infometat din padurile Chinei, iar pedepsele pot ajunge pana la inchisoare pe viata sau executie intr-un loc public, in cazul in care un chinez este prins de autoritati ca pune in pericol aceasta specie de animale. Aproape 200 de ursi panda sunt tinuti in captivitate in gradinile zoologice din China iar in libertate se estimeaza ca exista aproximativ 1000 de exemplare.

Beijing – Gradina Zoologica

Hong Kong – Ocean Park

Cei interesati de salvarea ursilor panda pot contacta asociatia WWF. World Wildlife Fund se ocupa de salvarea acestei specii de animale si are reprezentanta inclusiv in Romania.

Cei care vor sa adopte un urs panda pot sa afle aici mai multe detalii.

Articole pe aceeasi tema...

Fotografii din Hong Kong si Londra (asemanari)

Razvan Pascu — Fri, 20 Aug 2010 02:00:37 +0000

Anul acesta am avut ocazia sa ajung pentru prima data la Hong Kong si a treia oara la Londra. In martie, cand eram in Hong Kong va scriam pe blog ca am gasit numeroase asemanari ale orasului-stat Hong Kong cu capitala britanica Londra. Motivul principal este dominatia englezilor asupra zonei Hong Kong. Britanicii sunt britanici peste tot.

Hong Kong a fost colonie britanica incepand cu 1842 si pana in 1997. In 1841 Marea Britanie ocupa Hong Kong-ul iar China il cedeaza in 1842 (in 1860 cedeaza si peninsula Kowloon). Hong Kong-ul a devenit celebru datorita europenilor care faceau import cu opium, inainte de asta el fiind un simplu sat de pescari. In cei 99 de ani cat a stat sub stapanire britanica, Hong Kong-ul a crescut foarte mult, economia a prosperat, industria a crescut iar zona (pozitionata foarte bine pe drumul maritim spre Europa) a cunoscut un adevarat boom. Insa cel mai mult a avut de castigat Hong Kong-ul incepand cu 1950 (Razboiul din Coreea) cand Organizatia Natiunilor Unite (ONU) a impus un embargo comercial Chinei pentru cativa ani. Practic in acei ani Hong Kong-ul s-a reinventat si a devenit un mare centru financiar al lumii dar si o zona foarte prospera de productie (dovada o reprezinta si poluarea actuala foarte mare din zona).

In 1997, Marea Britanie a redat Hong Kong-ul Chinei insa a impus conditia de a ramane o “regiune administrata special” cu o economie libera si aceleasi drepturi pentru oameni ca si inainte, cel putin pentru inca 50 de ani. Acest lucru este de inteles, tinand cont de cat de multi expati din Marea Britanie se gasesc in Hong Kong. Imi amintesc cu placere de calatoria in Hong Kong, unde se circula tot pe partea stanga si exista autobuze supra-etajate ca in Marea Britanie si unde spiritul chinezesc (asemanator din unele privinte cu cel romanesc) s-a occidentalizat puternic datorita influentelor britanice.

Cele 2 orase se afla la capatul opus al lumii insa va asigur ca se aseamana din multe privinte…

Hong Kong

Londra

Articole pe aceeasi tema...

Ultimele impresii din Hong Kong (cu fotografii)

Razvan Pascu — Wed, 31 Mar 2010 18:00:09 +0000

M-am intors acasa.

Am stat in Hong Kong 5 zile, timp destul de suficient ca sa iau pulsul zonei. Mi-a placut foarte mult calmul chinezilor imbinat cu agitatia si spiritul englezesc care fac din aceasta zona, cel mai mare centru financiar al Asiei. In ultimele zile am vizitat insula Lantau, una dintre cele mai mari insule din Hong Kong, unde se gaseste cea mai mare statuie din bronz in aer liber a lui Buddha sezand, din lume. Nimic foarte spectaculos. Mi-am dat seamna ca acest Buddha a fost facut doar in scop turistic, acum insula devenind un mare centru turistic. Eu am fost cazat pe insula Hong Kong, iar pana in Lantau se ajunge cu metroul care merge prin tunele pe sub apa, dupa care trebuie sa iei o telegondola care circula pe un traseu foarte lung si care face vreo 15-20 de minute. Peisajul este frumos, dupa cum puteti vedea si in fotografiile de mai jos (randul 1).

Tot in Hong Kong am fost si intr-un parc de distractii – Ocean Park. Este un parc de distractii destul de mare si foarte cunoscut in zona iar norocul a fost ca am mers aici mai de dimineata. Incepand de la pranz aici ajung foarte multe autocare cu turisti, iar parcul se umple de oameni. Atractiile aici sunt 2 montagne-russe-uri si spactacolele care se tin in interiorul parcului, dar si mini-gradina zoologica amenajata aici. Cateva fotografii mai jos (randul 2).

In rest, m-am plimbat cat am putut de mult prin Hong Kong, am mers inclusiv cu tramvaiul cu etaj, am admirat spectacolul de lumini proiectate pe un fond muzical pe cladirile de birouri din insula (spectacol zilnic; cel mai mare astfel de show permanent din lume), am mancat ce mi s-a parut mai “comestibil” si am vizitat cateva temple budiste construite prin aglomeratia de zgarie nori.

Nu am ratat nici celebra “Golden Bauhinia“, simbolul Hong Kong-ului, statuie donata de catre autoritatile chineze in chip de promisiune ca nu vor interveni in statutul intern al zonei, dar si Muzeul Spatiului, care este un exemplu de muzeu bine pus la punct, cu ecran IMAX si filme educative (eu am vazut un film despre mumii si faraoni).

Hong Kong este o experienta care merita traita cel putin o data in viata, este un oras care mi-a placut mult desi are si minusuri (dintre care, cele mai importante, sunt cele referitoare la marimea camerelor de hotel – foarte mici – si la poluare). Un prieten imi spunea recent ca ar merge in fiecare an in Hong Kong. Eu nu stiu daca as vrea sa merg an de an aici, insa mi-ar placea sa il mai vad cel putin o data in viata (alte fotografii din Hong Kong – randul 3, mai sus).

Razvan Pascu

Articole pe aceeasi tema...

Impresii de calatorie si date despre Hong Kong

Razvan Pascu — Fri, 26 Mar 2010 02:00:15 +0000

Cand scriu aceste randuri in Hong Kong este vineri, 26 martie, ora 9 dimineata, iar in Romania cu 6 ore mai putin. Ziua de ieri am petrecut-o in Macao, o tara mica din Asia, fosta colonie portugheza incepand din 1557 (pana la inceputul anului 2000), chiar la granita cu China. De fapt Macao este una din cele 2 “regiuni administrate special” ale Chinei (cealalta este Hong Kong), care a fost retrocedata Chinei de catre colonisti si care isi pastreaza independenta, China avand in special atributiuni legate de securitatea provinciei. Despre ceea ce am vizitat acolo si impresii din cel mai mare cazino din lume (The Venetian), aflat tot in Macao voi scrie mai pe larg in unul sau 2 articole viitoare. Ca sa va faceti o idee, va spun doar ca peste jumatate din PIB-ul Macao provine din turism si jocuri de noroc, iar Macao a depasit la venituri din jocuri de noroc celebrul Las Vegas, fiind chiar numit Las Vegas-ul din Asia.

Acum sunt din nou in Hong Kong si ma pregatesc sa plec catre un celebru parc de distractii acvatic de aici. Nu mai este atat de cald, iar vremea e numai buna acum pentru plimbari. Va promiteam sa scriu cateva cuvinte despre istoria Hong Kong-ului. Asadar:

Hong Kong a fost colonie britanica incepand cu 1842 si pana in 1997. Practic Hong Kong se compune din 4 regiuni: insula Hong Kong (unde sunt cazat eu si unde sunt majoritatea cladirilor de birouri din zona), peninsula Kowloon (de unde in fiecare seara la ora 20.00 se poate vedea un joc de lumini si lasere proiectate pe un fond muzical pe cladirile din insula), “Noile Teritorii” si alte in jur de 260 de insule.

In 1841 Marea Britanie ocupa Hong Kong-ul iar China il cedeaza in 1842 (in 1860 cedeaza si Kowloon-ul). Hong Kong-ul a devenit celebru datorita europenilor care faceau import cu opium, inainte de asta el fiind un simplu sat de pescari. In cei 99 de ani cat a stat sub stapanire britanica, Hong Kong-ul a crescut foarte mult, economia a prosperat, industria a crescut iar zona (pozitionata foarte bine pe drumul maritim spre Europa) a cunoscut un adevarat boom. Insa cel mai mult a avut de castigat Hong Kong-ul incepand cu 1950 (Razboiul din Coreea) cand Organizatia Natiunilor Unite (ONU) a impus un embargo comercial Chinei pentru cativa ani. Practic in acei ani Hong Kong-ul s-a reinventat si a devenit un mare centru financiar al lumii dar si o zona foarte prospera de productie (dovada o reprezinta si poluarea actuala foarte mare din zona).

In 1997, Marea Britanie a redat Hong Kong-ul Chinei insa a impus conditia de a ramane o “regiune administrata special” cu o economie libera si aceleasi drepturi pentru oameni ca si inainte, cel putin pentru inca 50 de ani. Acest lucru este de inteles, tinand cont de cat de multi expati din Marea Britanie se gasesc aici. Preturile terenurilor sunt foarte mari aici, de aceea se prefera constructiile pe verticala. Chiar acum 2 zile am vazut un reportaj la TV aici, unde primaria spunea ca nu mai sunt locuri in cimitire si nici in cladirile in care se pastreaza cenusa depozitata de familii. Pentru ca pretul terenurilor este foarte mare si cu toate astea nici macar nu sunt foarte multe terenuri mari de vanzare, propuneau ideea de a le oferi familiilor gratuit timp de o zi la moartea unui membru din familie, o nava de pasageri pentru ca familia sa poata arunca cenusa direct in mare. Toate acestea sunt lucruri reale, desi ar putea parea doar povesti…

Si cazarea este destul de scumpa aici, iar camerele de hotel sunt foarte mici (de exemplu eu am platit aproximativ 60 de dolari americani pe noapte pentru o camera de maxim 10 mp), iar preturile in general sunt mai mari decat oriunde in China. Cu toate acestea, se fac foarte multi bani aici, este plin de mall-uri si centre comerciale cu branduri de lux, sosele suspendate si reclame luminoase colorate, ori cladiri de birouri. Transportul in comun este foarte facil cu metroul (MTR), acesta legand majoritatea obiectivelor turistice si zonelor din oras (exista si tunel pe sub apa care leaga peninsula Kowloon de insula Hong Kong cu metroul). O calatorie cu metroul costa de la 4 dolari HK si ajunge pana la 28 dolari HK (1 dolar american=7 dolari HK), in functie de zona in care vrei sa ajungi. De asemenea, exista si numeroase linii de autobuz si tramvai (ambele sunt de tip londonez, double decker). Din cate stiu, Hong Kong-ul este singurul loc din lume in care tramvaiele sunt cu etaj.

Cam atat pentru astazi.

Va invit sa cititi:

UPDATE-ul pe care l-am scris pe Descopera.ro

http://www.descopera.ro/concursuri/5738535-descopera-china-cu-razvan-pascu

Si un nou articol despre comunismul din China pe MetropoTravel

http://metropotravel.ro/Live-travel/2010/03/art8517031180-Comunismul-din-China-moderna-vs-China-traditionala/

Articole pe aceeasi tema...

Impresii de calatorie – Hong Kong

Razvan Pascu — Wed, 24 Mar 2010 12:24:14 +0000

Hong Kong-ul este altceva. Nu mai este China…este ceva deosebit. Cei care citesc blogul meu de mai mult timp stiu ca le-am spus de mai multe ori ca orasul meu preferat este Londra. Iar daca iti place Londra si Marea Britanie, atunci sigur o sa iti placa si Hong Kong-ul. Ieri spuneam ca parca am fost rapit de extraterestrii si am aterizat pe alta planeta…asa te simti aici in Hong Kong, cand vii din China.

Este un oras civilizat, cu asiatici care o “ard” englezeste, masini care circula pe banda din stanga ca in UK, zgarie nori uriasi care nu incap intr-o fotografie, camere de hotel mici si teren foarte scump, preturi mari in comparatie cu China continentala dar mici in comparatie cu Marea Britanie si, de aceea, multi turisti britanici si expati care muncesc aici. Un oras fermecator care m-a cucerit inca de la primele minute din autobuz, cu sosele netede ca in palma, cu autostrazi, strazi sau pasarele pentru pietoni – majoritatea suspendate. Singurul oras in care s-a intamplat de cel putin 2 ori sa nu am habar pe unde sa trec o strada, fiind prea multe restrictii si pasarele pentru pietoni.

Un oras super civilizat in care turistii caucazieni nu mai sunt priviti ca niste maimute. Un oras care ma face sa imi doresc din tot sufletul ca Romania sa ajunga colonie britanica. Cuvintele sunt de prisos, cine a fost aici stie asta… Nici fotografiile nu pot arata ceea ce inseamna Hong Kong. Un oras de vis care insa se lupta din greu cu poluarea. Se spune ca este cel mai poluat oras din Asia – acum 3 zile a fost inregistrat recordul de poluare (pe o scara de la 1 la 50, unde 50 este maximul acceptat ca fiind nepericulos, acum 3 zile s-a atins 500; recordul precedent era din 2008 si era de 230). Acest lucru se datoreaza smogului dar si unei furtuni de nisip care a lovit China in ultimele zile – la 3 zile dupa ce am plecat din Beijing, orasul a fost lovit de o furtuna de nisip care a durat 4 zile, la Shanghai chiar am prins o zi de furtuna de nisip, dar nu a fost nimic foarte grav, iar la Hong Kong am avut noroc ca vremea sa revina aproape de normal chiar cu o zi inainte sa ajungem. In plus, clima aici este aproape insuportabila, sunt 27 de grade afara, dar fiind foarte umed simti de parca ar fi 40 de grade cel putin (tinand cont ca vin de la -2 grade si ninsoare la Beijing). Transpiri in 2 minute dupa ce ai iesit dintr-o cladire cu aer conditionat si in cateva ore ti se inrosesc ochii de la poluare.

Astazi am urcat cu funicularul la Varful Victoria, cel mai inalt punct din Insula Hong Kong si am vizitat Muzeul Figurilor de Ceara Madame Tussauds, m-am plimbat prin celebrul cartier Soho si am cumparat bilete pentru ferry pentru maine spre Macao. Macao este ultima tara (Regiune Administrata Special) pe care o voi vizita in acest circuit. In rest, m-am plimbat foarte mult prin oras si am admirat eleganta englezilor combinata cu calmul chinezilor, fapt ce a rezultat un loc absolut deosebit – Hong Kong-ul.

Maine o sa va scriu cateva cuvinte despre Hong Kong si despre istoria acestuia ca si colonie britanica.

Fotografii: Hong Kong-ul de sus, cu cei 2 presedinti americani la Muzeul Figurilor de Ceara din Hong Kong, atatea pasarele pentru pietoni in orasul asta incat ma pierd

Articole pe aceeasi tema...

Ultimele impresii din Shanghai, China

Razvan Pascu — Tue, 23 Mar 2010 15:42:07 +0000

Am ajuns in Hong Kong. Rectific! Am fost rapit de extraterestrii si dus pe o alta planeta….asta este Hong Kong-ul din ce am vazut pana acum. Impresii despre Hong Kong voi scrie maine; deocamdata primele impresii sunt: caldura excesiva (de la 10 grade in Shanghai la pranz, la 25 de grade si un aer umed, greu de respirat, aici la Hong Kong), masini cu volan pe dreapta ca in UK ca sa vada tot omul ca ei sunt colonistii zonei, ordine deplina peste tot, curatenie si cladiri imense (aici tot ce este sub 20 de etaje este exceptie). Iar camera de hotel are … 10 mp (cu tot cu baie) si a fost cea mai scumpa dintre toate. Calatoria cu metroul costa 5 dolari HK (7.5 dolari HK = 1 dolar american). Orasul este foarte scump din ce am vazut pana acum si din cate stiu preturile la terenuri sunt foarte mari (daca nu cele mai mari din lume), de aceea se prefera constructiile pe verticala, iar camerele sunt mici la toate hotelurile, indiferent daca sunt, sau nu, de lux. Dar, dupa cum spuneam mai sus…mai multe detalii despre Hong Kong maine.

Acum va povestesc prin ce am trecut astazi. Nici nu stiu cu ce sa incep – toata ziua m-am tot mirat de minunatiile pe care le-am vazut de parca as fi trait ca Mowgli prin jungla. Dimineata am vizitat Concesiunea Franceza in Shanghai. Este un cartier de case si vile ale bogatanilor din oras, zona cea mai bine conservata si probabil cea mai scumpa. Am privit cladirile imense (zgarie norii) despre care am citit ca sunt construite intr-un singur an si m-am plimbat pe stradutele vechi ale zonei. Apoi am vizitat un Muzeu al Propagandei Comuniste cu postere si reclame de la preluarea puterii de catre Mao in China si locul in care a fost creat Partidul Comunist si in care s-a desfasurat primul congres al partidului.

M-am indreptat apoi spre aeroport (Pudong) pentru ca ma astepta zborul spre Hong Kong. De fapt, dupa cum va scriam in alt articol, am ales sa zbor catre un alt oras din China (Shenzen) care se afla la granita si foarte aproape de Hong Kong. Zborurile spre Hong Kong sunt considerate zboruri internationale si sunt mult mai scumpe. De la Shenzen stiam ca sunt autobuze si trenuri spre Hong Kong – din aeroport am gasit foarte usor un autobuz spre Hong Kong care a costat aproape 15 dolari americani. Calatoria cu avionul a durat vreo 2,5 ore iar cu autobuzul inca vreo 2 ore (cu tot cu vama pe care am facut-o la iesirea din China continentala si intrarea in Hong Kong). Cetatenii romani nu au nevoie de viza pentru statele Hong Kong si Macao, pentru calatorii de pana la 90 de zile.

Ceea ce a fost insa super deosebit si care mi-a lasat o ultima impresie despre ce inseamna Shanghai-ul a fost Maglev-ul, cel mai rapid tren din lume, care face legatura dintre Shanghai si aeroport. Calatoria dureaza 7 minute, trenul a atins 431km/h si nu merge pe sine, ci pe baza levitatiei magnetice (practic trenul pluteste, precum 2 magneti de aceeasi poli, care se resping). Incredibil. Pe cuvant! Biletul costa 40 de yuani (6 dolari), daca ai bilet de avion in aceeasi zi. Nu mai vorbesc despre aeroportul din Shanghai, care arata excelent.

Shanghai-ul este indiscutabil un oras cosmopolit, in care agitatia celor 30 de milioane de oameni care tranziteaza zilnic orasul se simte la orice pas. Este orasul care munceste din greu acum pentru a se pregati pentru Expo 2010, este orasul in care Disneyland-ul a fost construit si este aproape gata in doar un an de zile, iar magistralele de metrou noi apar in doar 2 ani, orasul din China cu cei mai multi expati si orasul din China in care se simte la orice pas cum se invart banii. Si este singurul loc in care am fost vreodata in care seara am mers la hotel si strada (nu o simpla strada, ci un bulevard – Caoyang Road pentru cunoscatori) arata intr-un fel, iar a doua zi dimineata tot bulevardul era decopertat de asfaltul vechi si se pregatea deja pentru asfaltare generala. Intr-o singura noapte, un intreg bulevard a fost decopertat de asfalt.

Aici este marti, ora 23.30 (in Romania este 17.30). Ma culc. Noapte buna!

Fotografii: viteza cu care am mers cu Maglev-ul, cladiri in Shanghai care nu incap intr-o fotografie, trenul Maglev.

Articole pe aceeasi tema...

Ce am mai scris din China…

Razvan Pascu — Mon, 22 Mar 2010 11:44:06 +0000

Cand scriu aceste randuri este luni, 22 martie, ora locala 19:30 (ora Romaniei 13:30). M-am intors din calatoria de o zi in “oraselul” Suzhou. Este un fel de oras-satelit al Shanghai-ului si are “doar” vreo 6 milioane de locuitori. Este un oras despre care se spune ca este “Venetia Estului” si mai este numit “Orasul Gradinilor” intrucat sunt multe gradini publice care pot fi vizitate. Eu am vizitat doar 3 dintre ele (cele pe care Lonely Planet le recomanda) si au fost ok. Nu m-au dat pe spate, insa tinand cont ca sunt patrimoniu UNESCO si ca se spune ca au in spate cel putin o mie de ani, a meritat. Poate daca as fi mers mai spre vara, cand ar fi fost mai cald, ar fi aratat chiar mai bine. In rest, orasul nu m-a dat pe spate. Se amesteca destul de prost modernul caracteristic Chinei din zilele noastre cu traditionalul (inclusiv o strada pavata care face parte din patrimoniul UNESCO) si cu canalele de tip venetian pe care te poti plimba cu barca. Una peste alta, a meritat, insa concluzia este ca dupa parerea mea, satucul pe care vi l-am prezentat in articolul de ieri merita mai mult, daca ajungeti in Shanghai.

Maine dupa amiaza voi parasi China; am avion spre Hong Kong. Iar pana la aeroportul din Shanghai (Pudong) voi merge cu cel mai rapid tren din lume (Maglevul, care atinge viteza de peste 400 km/h). Trenul de astazi spre Suzhou a atins “doar” 201 km/h (avea afisaj electronic in vagoane).

Ce am mai scris de aici:

1. Impresii despre comunismul din China lui 2010:

http://metropotravel.ro/Live-travel/2010/03/art6277233957-Impresii-despre-comunismul-din-China-lui-2010/

2. Primele impresii din China:

http://metropotravel.ro/Live-travel/2010/03/art0733799236-Primele-impresii-din-China/

Va urma un nou articol cu impresii despre China comunista pe Metropotam.ro si MetropoTravel.ro si cateva cuvinte despre Beijing, Xi’an si Shanghai pe Descopera.ro

Fotografii: la Muzeul Drumului Matasii din Suzhou (harta drumului Matasii), cu o “vedeta” locala in Suzhou, strada din Suzhou inscrisa in Patrimoniul UNESCO

Articole pe aceeasi tema...

Cum mi-am planificat circuitul in China?

Razvan Pascu — Tue, 09 Mar 2010 03:00:45 +0000

De fiecare data cand scriu pe blog ca plec undeva in vreo excursie, primesc pe e-mail intrebari de la amici sau cititori dornici sa stie cum am organizat acea excursie. Motivele sunt numeroase: fie pleaca si ei in aceleasi locuri, fie isi planuiesc o excursie, fie au fost si isi aduc aminte ce frumos a fost.

De aceea astazi am decis sa scriu despre cum imi organizez o excursie in general, cu exemplu practic pe calatoria din China in care voi pleca vineri. In general biletele de avion spre o astfel de destinatie sunt cea mai costisitoare parte din intregul aranjament. Sunt mai multe companii care zboara spre Beijing, iar preturile difera destul de mult. Daca in anii trecuti preturile erau astronomice, criza a reusit sa aduca si ceva bun in viata noastra (mai ales in viata celor pasionati de calatorii), iar biletele de avion inter-continentale au scazut mult la pret, uneori si la jumatate de pret. Eu voi zbura cu Air France, iar in perioada in care am rezervat biletul de avion spre China erau promotii la Air France si KLM (despre care am scris aici), iar un bilet dus-intors Bucuresti-Beijing cu escala la Paris era vreo 560 euro cu toate taxele, iar unul cu escala la Amsterdam (prin KLM) era in jur de 590 euro. Pentru ca biletul meu este dus la Beijing si intoarcerea din Hong Kong, este si ceva mai scump – 741 de euro. Alte companii care zboara la Beijing sunt Finnair (cu escala la Helsinki), Aeroflot (cu escala la Moscova), Turkish Airlines (cu escala la Istanbul), British Airways (cu escala la Londra) sau Lufthansa (cu escala la Munchen).

Dupa ce am rezolvat cu biletul de avion, a trebuit sa rezolv si cu viza – despre care am scris aici. Apoi imi stabilesc programul si traseul. Am hotarat ca voi sta 17 zile si mi-am stabilit astfel incat sa am aproape o zi pentru Paris. Am mai fost o data la Paris insa de data asta voi urca pana in varful turnului Eiffel, desi am rau de inaltime.

Prima zi: Plecarea din Bucuresti este la 6 dimineata. La ora 9 sunt la Paris. Program liber pana seara la 6 cand am avion spre Beijing.

Ziua 2: Ajung la Beijing in jurul orei 12 (ora locala, cu diferenta de fus orar de 6 ore in plus). Zi libera in Beijing, plimbare prin hutonguri (strazi inguste si vechi), eventual cu bicicletele inchiriate (pentru ca Beijingul este un oras plin de biciclete (asa cum zice si cantecul acesta), un "paradis" pentru Bucurenci) si plimbare pe renumita strada cu tonete si mancaruri locale – Wangfujing.

Ziua 3: Centrul Beijingului cu Piata Tien’an Men si Mausoleul lui Mao, Muzeul Revolutiei Chineze, Primaria, Poarta Pacii Eterne, Parcul lui Sun Yatsen, Palatul Imperial si Orasul Interzis, Dealul Carbunelui (unde se spune ca s-a spanzurat ultimul imparat al Dinastiei Ming), Parcul Lacului Nordic, Templul Dagobei Albe (templul lamaist) si Templul Salvarii – toate sunt apropiate.

Ziua 4: Templul Lama, Templul lui Confucius, Turnul Clopotului si Tobei, Gradina Zoologica din Beijing, Palatul de Vara, Dealul Aromat si Templul Norilor de Azur (optional, daca mai este timp) si Gradina Botanica.

Ziua 5: Plimbare la Marele Zid Chinezesc (sectiunea Badaling), la aproximativ 70 km de Beijing si Mormintele Ming. Seara as vrea sa merg la Opera sau la circ.

Ziua 6: Templul Cerului si Parcul Cerului si Centrul Olimpic ("Cuibul de pasare" si "Cubul de apa" pe care le-am vazut la TV la Olimpiada din 2008). Seara vom lua un tren de noapte la cuseta (ca si in Egipt), catre Xi’an, locul armatei de teracota ingropate, construite de imparatul Qin.

Ziua 7: Trenul ajunge in jurul orei 8. Voi vizita Armata de Teracota (abia astept!) – cei 8000 de soldati din teracota, in marime naturala, ingropati sub pamant – si mormantul lui Qin Shi Huang (unul dintre imparatii dinastiei Qin) si izvoarele termale.

Ziua 8: Turnul Clopotului si Tobei, Marea Moschee, Muzeul Padurii de Stele, Zidurile Orasului si cele 4 porti ale sale, Pagoda Micii Gaste Salbatice si Pagoda Marii Gaste Salbatice. Daca mai ramane timp, dupa-amiaza, Muzeul de Istorie. Seara la 20.00 – tren spre Shanghai.

Ziua 9: Sosire in jurul orei 12. Plimbare pe Bund – este un walking tour in ghidul Lonely Planet de vreo 2 ore. Seara trec spre Pudong New Area.

Ziua 10: Zona de est si de vest a strazii Nanjing (pe partea estica este Piata Renmin si Parcul Renmin, Muzeul din Shanghai, iar in partea vestica Templul de Jad al lui Buddha). Plimbare in Orasul vechi (Bazarul, Gradinile Yuyuan).

Ziua 11: Autobuz spre Suzhou – orasul gradinilor si al canalelor. Este la aproximativ 100 km de Shanghai. Program liber.

Ziua 12: Zona "Concesiunea franceza" – locul primului congres al Partidului Comunist Chinez, casa lui Sun Yatsen si un centru de arta de propaganda comunista – toate in Shanghai. Drumul spre aeroport il voi parcurge cu cel mai rapid tren din lume (Maglev) care atinge peste 400 km/h. Dupa-amiaza la ora 16 avion spre Shenzen (aici este o intreaga poveste: avionul de la Shanghai la Hong Kong este destul de scump, pentru ca HK este practic o alta tara. De aceea, am cautat avion spre un oras din China continentala, apropiat de Hong Kong si am gasit avion la 1/4 din pret catre orasul Shenzen, aflat la vreo ora de mers cu barca de Hong Kong. Preturile pe care le gaseam la aceste bilete de avion pe site-urile romanesti de booking erau, chiar si asa, duble fata de ceea ce vedeam eu direct pe site-urile companiilor aeriene chineze. Pana la urma am facut rezervare printr-un site chinezesc, am stat putin cu sufletul la gura pentru ca mi-au cerut banii in avans prin Western Union, insa in final am primit codurile de rezervare si chiar am sunat in China la compania aeriana pentru a ma asigura ca totul este in regula cu biletul de avion).

Ziua 13: Hong Kong – tramvai spre Victoria’s Peak (cel mai inalt punct din HK) si Victoria Garden, Parcul HK, Biserica Sf Iosef. Seara in Piata Centrala si pe Bulevardul Hollywood.

Ziua 14: Macao – fosta colonie portugheza in Marea Chinei de Sud, acum Macao este o Regiune independenta dar sub administrarea Chinei. Este considerata Las Vegas-ul Estului – aici a fost construit cel mai mare cazinou din lume (The Venetian). Hong Kong si Macao sunt 2 tari in care romanii nu au nevoie de viza pentru vizita.

Ziua 15: Dimineata vreau sa merg in parc sa vad oamenii care fac exercitii Kung Fu sau Shaolin. Apoi, Disneyland HK. Am fost si la Paris si vreau sa vad diferentele. Daca ramane timp, vreau sa vizitez si Parcul Acvatic.

Ziua 16: Hong Kong – Peninsula Kowloon si Muzeul Figurilor de Ceara (Madame Tussauds). La ora 20, spectacolul de lumini. La ora 23, plecarea spre casa.

Ziua 17: Seara ajungem in Bucuresti.

In mare cam acesta este traseul imaginat de mine. Sunt multe lucruri insa pe care, din lipsa de spatiu si timp, nu le-am trecut aici. Toata aceasta organizare a durat cateva luni iar pentru aceasta am citit destul de mult despre cultura chineza si civilizatia acestora. China este o tara superba, care merita descoperita. Abia astept sa va scriu impresii…

Razvan Pascu

Articole pe aceeasi tema...

Istoria (rezumata) a unui gigant – China

Razvan Pascu — Mon, 01 Feb 2010 03:00:31 +0000

Istoria Chinei este atat de complexa incat ar trebui sa scriu sute de pagini. In ultimele saptamani am citit tot mai mult despre istoria si civilizatia chinezeasca, ca sa pot intelege mai bine ceea ce voi vedea peste o luna. Atunci cand te gandesti la China nu poti decat sa iti imaginezi un gigant; totul e la scara mare – cea mai mare populatie din lume (peste 1,3 miliarde locuitori), una dintre cele mai intinse teritorii, cladiri si orase imense, o civilizatie veche de mii de ani. Un gigant precum “Guliver in tara piticilor” care respira urmarit de Big Brother (Partidul Comunist). De fapt, China are cate putin din toate: imparati, dinastii, comunism, Mao si, mai nou, capitalism.

Principala ramura a populatiei este de origine han (vorbesc limba asemanatoare, iar cultura este eterogena), grup format prin asimilarea de catre populatia chineza a grupurilor etnice invecinate. Oficial sunt recunoscute 56 de grupuri etnice, han fiind cea mai mare. In perioada regimului lui Mao Zedong (1949-1976; Mao este foarte iubit chiar si acum, dupa moarte, pentru ca acea perioada a insemnat renasterea Chinei moderne) populatia a crescut exploziv, fapt ce a facut ca in ultimii ani, Guvernul sa ia masuri de limitare a natalitatii (fiecare familie are dreptul la un singur copil).

Istoria Chinei se spune ca incepe odata cu Huang di, Imparatul Galben, creatorul poporului chinez, acum vreo 4500 de ani. Urmasii sai au infiintat prima dinastie, urmand numeroase alte dinastii la tron pana in vremuri recente. Una dintre cele mai renumite dinastii este cea a Imparatului Qin (de la care vine si numele Chinei), care a unit toate statele combatante sub Imperiul Qin. Imparatul Qin a unit toate zidurile existente la acea vreme (dand forma Marelui Zid Chinezesc), a standardizat moneda, greutatile si unitatile de masura, dar si limba scrisa. Dupa Qin, urmeaza la tron (in 206 i.H) dinastia Han care reintroduce confucianismul (care fusese suprimat de catre Qin) ca doctrina oficiala, inventeaza hartia si deschide Drumul Matasii (care aduce schimburi comerciale si bunastare).

In timpul dinastiei Yuan (dupa anul 1200 d.H.), capitala este mutata pentru prima data la Beijing, iar in timpul ultimei dinastii (Qing, care a domnit pana in 1912) este perioada in care Spatarul Nicolae Milescu merge in China si scrie monografia despre care am invatat in liceu, “Descrierea Chinei“.

In 1949, Mao Zedong devine presedintele tarii si initiaza o serie de masuri precum reforma agrara (milioane de oameni sunt improprietariti si incep sa isi lucreze pamanturile), Revolutia Culturala, etc. In 1997, Marea Britanie renunta la Hong Kong, care devine Provincie Autonoma sub administrarea Chinei, iar Portugalia renunta la Macao, care devine o Regiune Administrativa Speciala a Republicii Populare Chineze.

Ca si suveniruri, chinezii sunt recunoscuti pentru matasea naturala (care se gaseste in game variate de culori, modele, etc.), jad-ul (despre care chinezii spun ca vine din ceruri), sticlutele pictate pe dinauntru, broderii, email si vaze decorative. Mai nou, chinezii sunt recunoscuti pentru orice, pentru ca majoritatea lucrurilor din intreaga lume sunt facute sau contin fragmente fabricate in China. In trimestrul IV al anului trecut, China a anuntat o crestere economica de 2 cifre (10,7%) in plina criza economica mondiala. In opinia mea, China trece acum exact prin ceea ce a trecut Japonia in anii ’80, cand exporta in toata lumea marfa ieftina si de calitate indoielnica, incet-incet preturile crescand si calitatea oferita de asemenea. Unii analisti considera ca nu va mai dura foarte mult pana cand China va deveni prima economie a lumii, iar daca privim cifrele economice date publicitatii, dar si realitatea din teren, tindem sa le dam crezare (chiar ieri priveam un documentar despre constructia caii ferate Beijing-Lhasa, o minune a tehnicilor moderne, o cale ferate de peste 1200 km, construita in doar 5 ani la altitudini de pana la 5000 m, cu tuneluri si poduri de-a lungul unui podis cu permafrost – un tip de teren mlastinos, care se scufunda vara).

Razvan Pascu

* Saptamana viitoare va voi scrie cateva cuvinte despre fiecare dintre orasele pe care le voi vizita: Beijing, Xi’an, Shanghai, Suzhou, Shenzen, Hong Kong, Macao.

Articole pe aceeasi tema...

Cum se obtine viza pentru China?

Razvan Pascu — Tue, 08 Dec 2009 02:00:41 +0000

In martie voi merge intr-un circuit pe cont propriu in China, timp de 2 saptamani. China este a treia tara din lume ca marime si are cea mai mare populatie de pe planeta. Aproape un sfert din populatia globului traieste in China, iar orase ca Beijing si Shanghai au aproximativ 20 de milioane de locuitori. Dar am incalzirea facuta deja in Cairo, cel mai mare oras din Africa (cu peste 20 de milioane de locuitori).

Circuitul meu va fi in principiu urmatorul (desi e posibil sa mai adaug si alte obiective din imprejurimi): Beijing – Xi’an (armata de teracota) – Shanghai – Hong Kong – Macao. Practic voi vizita 3 tari, pentru ca, Hong Kong si Macao sunt considerate teritorii autonome, iar administrarea nu tine de China continentala. Pentru Macao si Hong Kong, romanii nu au nevoie de viza pentru calatorii de pana la 90 de zile, insa pentru China este necesara o viza valida pe pasaport si va voi explica in continuare cum am obtinut viza.

Cei care doresc sa calatoreasca in China pot obtine usor viza de la Consulatul de la Bucuresti, existand 2 tipuri de vize: una valabila 3 luni si cu o singura intrare si alta valabila 6 luni, cu 2 intrari. Taxa de viza este, pentru oricare dintre acestea, 75 de dolari si se achita la ridicarea pasaportului de la Consulat.

Pentru a intra in posesia vizei am depus copie de pe biletele de avion (se accepta si biletele electronice, printate), o fotografie tip pasaport, pasaportul in original si o copie dupa pasaport, un extras de cont si un formular pentru viza (pe care il puteti descarca de aici). Pasaportul trebuie sa fie valabil cel putin inca 6 luni de la intrarea in China.

Programul pentru depunerea cererii de viza este martea si joia de la 8.30 pana la 14.30, iar pasaportul se elibereaza in 5 zile lucratoare. Taxa de urgenta este de 25 de dolari (2-3 zile lucratoare) sau 35 de dolari pentru a ridica pasaportul in aceeasi zi. Cei care doresc viza cu 2 intrari in China trebuie sa faca dovada faptului ca vor intra de 2 ori in aceasta tara.

Iar pentru ca eu sa trec prin toate, bineinteles ca mi-au gresit viza. Am depus actele pe 26 noiembrie si functionarul de la ambasada nu a verificat cu atentie documentele depuse de mine si mi-a eliberat o viza valabila timp de 3 luni de zile, pana pe 26 februarie (timp de 3 luni de la data depunerii documentelor) chiar daca biletele de avion erau pentru luna martie (si erau atasate) si chiar daca pe cererea pentru viza precizasem corect perioada. Trebuie sa admit insa ca si-au recunoscut repede greseala si am “masluit” impreuna cererile de viza, astfel incat dupa numai 30 de minute aveam o alta viza pe pasaport, de data asta una corecta si, mai mult, acum am viza pe 6 luni cu 2 intrari.

Site-ul Ambasadei Republicii Chineze la Bucuresti poate fi accesat aici.

Razvan Pascu

Viza de China