New York atrage anual 50 de milioane de turisti, adica de peste 2 ori si jumatate populatia Romaniei. Totul intr-un oras cu doar 8 milioane de locuitori. Cunoscut ca “orasul zgarie-norilor” sau “Big Apple”, New York a devenit preferatul meu, destul de aproape de ceea ce consideram pana acum orasul preferat: Londra. 

Cred ca ceea ce ma atrage la ambele orase este diversitatea si faptul ca atunci cand vizitezi cele 2 orase ai parca senzatia ca vizitezi o mare parte din lume. Daca Londra este orasul din lume in care se vorbesc cele mai multe limbi straine, New York este locul unde poti sa vizitezi la diferenta de cateva strazi “Mica Indie”, “Mica Koree”, “Chinatown” sau “Little Italy”. 

Am ajuns la New York in perioada Craciunului si ceea ce m-a impresionat a fost ca lumea chiar parea sa simta sarbatoarea cu adevarat. Pana si cersetorii pe strazi erau costumati in Mos Craciuni, nu mai vorbesc de toti emigrantii care incearca sa castige bani vanzand hot-dogi, alune prajite sau castane coapte. New York este orasul taxiurilor galbene, al oamenilor de afaceri cu camasi scrobite de pe Wall-Street, dar si a emigrantilor care au venit din intreaga lume cautand un trai mai bun si care nu stiu nici macar 10 cuvinte in limba engleza (chiar langa hotel aveam o pizzerie de cartier unde vanzatoarea era din Republica Dominicana si nu vorbea altceva decat limba spaniola). 

Statistic, 20% din populatia New York-ului traieste in saracie, dar cel putin in zonele turistice eu nu am vazut sa existe asa ceva. New York-ul mi-a dat rapid senzatia ca este orasul in care banii se fac foarte repede, mai ales datorita puhoiului continuu de turisti, si ca orice ai face exista sansa sa castigi suficient de bine: vanzatori ambulanti de bilete la spectacole, vanzatori de suveniruri, apa sau mancare pe strada, ghizi turistici, soferi de taxi, ghizi la muzee, chelneri…ca sa nu mai vorbesc despre cei cu joburi in imobiliare, presa, divertisment, banci, asigurari sau in domeniul artelor. 

New York-ul am simtit ca este locul in care oricat ai fi de “altfel”, niciodata nimeni nu o sa se uite la tine ciudat. Ca si la Londra. Experienta de a fi la New York nu se aseamana cu nimic din ce am mai trait pana acum si cred ca este locul care fie o sa te oboseasca la culme, fie de unde nu vei vrea sa mai pleci. Personal, cel mai mult mi-a placut zumzetul strazii si farmecul puhoaielor de oameni care in alte locuri ma obosesc…aici ii dau farmec. Este un loc care te umple de energie si care iti incarca bateriile.  

Legat de preturi: mancarea este cam la acelasi pret ca la noi, fructele si legumele mi s-au parut ceva mai scumpe, hainele sunt super ieftine daca cauti bine iar brandurile celebre le gasesti la preturi mult mai bune ca la noi (exista magazine specializate in “reduceri permanente”, precum Century21 sau T J Maxx), electronicele sunt si ele mai ieftine si exista magazine imense care doar asta vand.

In schimb tot ce inseamna servicii sunt mult mai scumpe decat la noi: taxiul, spectacole, transportul in comun, cazare, tururi turistice, intrari la muzee – toate serviciile. Totusi ai senzatia mereu ca nu ai platit degeaba: de exemplu metroul este peste tot, sunt atatea linii de metrou incat exista riscul mare sa te pierzi fara o harta in mana, dar pretul este de 2,5 dolari pentru o calatorie. Daca vei merge la un spectacol la New York nu o sa iti para rau deloc, de asemenea, desi vei plati zeci sau sute de dolari.

Internet wifi gratuit gasiti foarte rar, insa la fiecare Starbucks si in alte cateva locuri din oras (de exemplu la cladirea Flatiron sau la Top of The Rock) este gratuit si merge bine. Preturile la apartamente prin Manhattan te sperie: pornesc de la cateva milioane de dolari, iar chiriile de ordinul a cateva sute de dolari pe saptamana. Drept urmare, nici hotelurile nu sunt ieftine. 

Un lucru interesant la New York este asezarea si numerotarea strazilor: totul pare un urias dreptunghi si nu iti trebuie decat cateva ore ca sa te prinzi care este structura strazilor in Manhattan: bulevardele sunt de la nord la sud, strazile sunt de la est la vest si sunt numerotate. Si bulevardele sunt numerotate (cel mai celebru dintre acestea este Fifth Avenue), insa exista si unele care au diferite denumiri. E foarte simplu sa iti dai un punct de intalnire cu cineva: daca, de exemplu, trebuie sa ajungi la intersectia strazii 57 cu bulevardul 5 vei stii exact la ce statie de metrou sa cobori. Singurul bulevard din centru care merge altfel decat in linie dreapta este celebrul Broadway. 

Cele mai cunoscute locuri care merita vazute la New York sunt Central Park, Times Square, Chinatown, Ground Zero, Wall Street, Statuia Libertatii si podul Brooklyn. O sa fac in curand un top personal al celor mai frumoase locuri din New York si voi scrie si impresii despre fiecare in parte. Si nu uitati ca daca vreti sa vizitati New York-ul aveti nevoie de viza – iata cum se obtine viza SUA.

Articole pe aceeasi tema...

• Spectacol la maxim si show adevarat: Radio City Music Hall, New York
• Cateva imagini din New York-ul vazut prin ochii mei
• Mos Craciun a trecut. Pastreaza-ti banii pentru Mos Reducere!
• Craciun fericit de la New York!
• Ce imi propun sa vizitez in Statele Unite?
• New York. Cautand Visul American in orasul emblema (2)
• New York. Cautand Visul American in orasul emblema (1)

Atunci cand spunem Paris ne ducem cu gandul la cel mai important varf al triunghiului fericirii de cuplu din Europa, alaturi de Venetia si Barcelona.  Evident, acesta este un top romantic, ceea ce denota faptul ca hedonismul este modus-ul vivendi al gintei latine. Doar aici au fost cu succes “brevetate” “Laissez faire-ul, La dolce vita sau Fiesta”.  Din pacate, o data cu acestea si problemele financiare cele mai mari ale zonei UE.

Bineinteles, mai sus ne referim la triunghiul spatiilor romantice deoarece, daca mergem la cel al viciilor si distractiei. tot de pe batranul continent, sarim automat la trio-ul Amsterdam – Ibiza – Berlin. Nu am spus Londra pentru ca, personal, cred ca e orasul special al Europei, care le imbina pe toate, cu intrepatrunderea ei multiculturala si arhitectonica ce atinge din nou, perfectiunea.

Totusi, orasul luminilor pastreaza ceva aparte pentru calatorul din fiecare, dat fiind ca aici este Mecca gastronomiei, modei, arhitecturii si binteinteles, a fericirii de cuplu care acum dureaza tehnic 3 ani. Cred ca este un loc de vazut si poate locuit, cel putin o data in viata.

Apropo, Paris-ul este denumit Orasul luminilor nu datorita super instalatiilor de iluminare ci, datorita miscarii intelectuale ce propaga dinamica ideilor si gandirii libere. Aceasta a fost inceputa in secolul al XVII-lea de Voltaire, Rousseau sau Diderot, sustinuti cu ferventa peste Canalul Manecii de Bacon sau Newton.

Metropola poate fi vizitata in orice perioada a anului, mai indicat fiind primavara si toamna. Eu nu am respectat indicatiile, ajungand aici doar vara si iarna. In aceasta prima parte, va voi povesti cum l-am gasit vara si cum mi-am facut loc printre hoardele de turisti invadatori, in mare parte americani.

Voi sari peste aterizarea din Beauvais si mini-socul pe care l-am avut cand am vazut cum isi parcheaza francezii masinile, tamponandu-se fata-spate cu o delicatete tipica galica, pentru a-si face loc.

Am trecut cu brio de aceasta interesanta particularitate si, profitand de caldura din iulie am luat la pas strazile marelui Paris vizitand primul punct fierbinte – Notre Dame-ul, dupa o traversare  strengareasca a Senei. Dupa cum probabil stiti, unul dintre landmark-urile orasului luminilor e si cea mai reprezentativa catedrala gotica franceza, ce sta in picioare de la 1345. Bineinteles, ca orice monument secular care se respecta a trecut prin numeroase acte de vandalism si distrugeri controlate, dar a rezistat cu brio spre a fi martora zbuciumatei istorii franceze.

Plecand de la Notre-Dame, putin cocosati de impozanta si executia magnifica a catedralei, ne-am indreptat pasii, prin strazile hiper-aglomerate, spre centrul Georges Pompidou. Aceasta este o constructie modernista, de tip high-tech, ceva mai tanara ca Notre Dame-ul cu vreo 630 de anisori si oferita lumii intregi pe la 1977. Cladirea are o structura futurista, este realizata din conducte, tevi, sticla si care, prin culorile variate pe care le are, antreneaza creativitatea si incurajeaza spiritul artistic. Aici, am vizionat cateva spectacole stradale de teatru si pantomima ce se desfasurau chiar in fata complexului.  Printre cateva numere reusite de jonglerii, am zarit admirativ si atelierul maestrului Constantin Brancusi, probabil cel mai faimos roman din istoria Frantei.

Dupa o sedere prelungita in zona Pompidou si animati de alter ego-ul artistic al locului am incheiat ziua cu o scurta pseudo-sedinta foto la Moulin Rouge – Moara Rosie, in traducere libera. Asta, pentru ca ni s-a facut dor de putin Can-Can, pe care nu puteam sa-l culegem in forma pura decat din locul sau de nastere. Exact de aceeasi varsta cu Tour Eiffel, fiind deschis la 1889, cabaretul a devenit cunoscut pentru show-urile exclusiviste, condimentate cu dansurile non-conformiste ce curgeau alaturi de sampania “ieftina” si vizand personalitatile vremii. “Moara” este situata langa Montmartre, in Pigalle, iar daca veniti cu metroul trebuie sa coborati la statia Blanche.

Am incheiat ziua cu o cina traditionala, am zabovit la povesti prin zona Montmartre dupa care, ne-am adunat fortele pentru o noua dimineata insorita, cu obiectivul de a cuceri Muzeul Luvru.

Fiind cel mai vizitat muzeu de arta din lume, cu peste 8.5 milioane de turisti anual, acesta evidentiaza cu stil voluptatea culturii franceze, incepand cu 10 august 1793. Dupa o noua sedinta admirativa la Piramida de sticla care impodobeste cu opulenta partea anterioara a muzeului, m-am asezat cu prietena mea de atunci la coada infinitului, alaturi de turnul babel lingvistic din zona. Dat fiind ca aveam sub 25 de ani si eram proaspat intrati in Uniune, am vizitat muzeul gratuit, reusind sa ne strecuram dupa mai putin de o ora de asteptare.

Ceea ce am vazut e greu de descris in cuvinte autohtone,  de la artefacte si antichitati egiptene, grecesti si etrusce, pana la arta islamica, sculpturi, picturi, vitralii și basoreliefuri Italiene, din toate secolele inventate de om. Bineinteles ca am fost hipnotizati mai ceva ca intr-un rave party de la inceputurile lui 2000 de sculptura ce o reprezinta pe Venus din Milo a lui Alexandros din Antioch si de Mona Lisa lui Leonardo. Nu a celui cu lanturile de incaltaminte, ci a inegalabilului si multi-functionalului Leonardo da Vinci, unul dintre eroii mei personali.

Probabil ca pentru a descrie minunatele incaperi din Luvru ar fi nevoie de cateva episoade singulare dedicate acestuia asa ca mai bine va invit sa gustati din splendoarea muzeului, daca nu ati facut-o deja. Este nevoie de aproape o zi pentru a-l vizita pe indelete astfel ca, aceasta a si fost aproape in intregime “sacrificata” pentru iluminarea noastra culturala.

Am facut totul pentru a pune mana pe tort si pe cireasa implicita pentru ca ne-am indreptat elegant spre batranul Eiffel. Astfel, conform unui calcul stiintifico-heirupistic, am ajuns la concluzia ca Tour Eiffel-ul nu poate fi mai bine vizitat decat spre asfintit, undeva intre orele 18-20. Iar concluzia a fost una magistrala pentru ca, intr-adevar, apusul e cea mai buna perioada a zilei sa simti vibratia orasului luminata de la inaltimea celor peste 300 de metri ai turnuletului.

Se stie, turnul a fost proiectat de Gustave Eiffel, tatal Statuii Libertatii din New York si a fost dezvelit privirilor cu ocazia expozitiei mondiale din 1889. De atunci, restul e can-can, iar acesta a devenit probabil cea mai recognoscibila constructie umana la ora actuala.

Dupa mai bine de o ora de poze breathtaking, realizate in toate limbile posibile, am incheiat seara admirand din exterior, jocul de lumini senzational de pe Tour, care se declanseaza aproape concomitent cu incheierea programului de vizitare. A urmat o noua cina traditionala care ne-a pregatit anticipativ pentru o alta secventa temporala in metropola lui Hugo.

Am luat in vizor Domul Invalizilor, un muzeu exemplar pentru baietii si jucariile lor, care au cladit istoria prin razboaie. Finalizat la 1708 a fost initial un spital si centru de reabilitare pentru ranitii din razboaiele imperiale franceze, ce a fost transformat in muzeu la inceputul secolului XX.

Datorita unei alte pasiuni pentru tehnica, am zabovit destul de mult prin incaperile acestuia, ordonate din punct de vedere cronologic, peregrinarea culminand cu vizita incaperii unde se afla sarcofagul legendarului Napoleon Bonaparte.

Pentru ca erau foarte aproape iar vremea ideala, am facut o necesara plimbare prin Gradinile Luxembourg, al 2-lea cel mai mare parc public din Paris si am continuat incursiunea spre Turnul Montparnasse.

Acesta era cel mai inalt zgarie nori din Paris in anul respectiv (2009), cu cei 210 m inaltime si cele 69 de etaje. Am putea spune ca este infratit cu fostele Turnuri Gemene din New York, fiind finalizat aproximativ in aceeasi perioada cu acestea (1972).  Dupa alte instantanee si cateva cafele la etajul 69, adapostindu-ne de vremea care intre timp s-a schimbat, am continuat ratacirea pe strazile intortocheate, pana seara tarziu.

Si se facu din nou lumina astfel ca, in urmatoarea zi am purces spre Pantheon-ul parizian, care este fratele (sora) celor din Roma, Atena sau Londra.

O alta constructie extraordinara, a fost finalizat la 1790 si adaposteste ramasitele celor mai reprezentative personalitati franceze, cum ar fi Voltaire, Rousseau, Hugo, Monnet sau Dumas.  O astfel de vizita te face sa intelegi mai bine impactul universal al culturii franceze si activeaza dorinta de a fi diferit, de a face ceva semnificativ. Mai departe, am vizitat pasager Sorbona, leaganul istoric al educatiei franceze, dupa care ne-am oprit la Muzeul Marie Curie. Nascuta in Varsovia, cercetatoarea este singura persoana care a castigat premiul Nobel de doua ori, in doua stiinte diferite, fizica si chimie. In acelasi timp este si prima femeie care a fost inclusa in Panteon-ul francez, pe propriile merite, fara a face parte din vreo increngatura regala. Partea interesanta a vizitei a fost ca muzeul-laborator Marie Curie era aproape gol, noi fiind probabil singurii turisti veniti la ora respectiva. Odata finalizata reconditionarea stiintifica, am demarat campania de achizitie suveniruri, pentru reintoarcerea glorioasa in patria mama.

Am lasat Paris-ul cu melancolie, trecand pe langa Saint-Denissi am pornit spre Beauvais. Scopul a fost de a lua avionul inapoi spre Micul Paris dar am intarziat vreo 10 minute. Drept urmare, compania low-cost cu brand visiniu nu a binevoit sa imi aprobe imbarcarea, asa ca am mai ramas o zi in Marele Paris, prilej cu care am inclus pe lista de obiective vizitate casa memoriala a lui Victor Hugo si Muzeul lui Picasso.  Si drept sa va spun a meritat din plin. Pentru ca e o placere sa revii in Paris oricand si in orice context, chiar daca pierzi un avion.

Da, indubitabil, e o metropola care parca are ceva nou de oferit in permanenta, invaluindu-te cu o magie unica pe care o gasesti doar la coordonatele  48°51′24″N - 2°21′03″E.

Bonus: ghid calatorie Paris

Articole pe aceeasi tema...

• Impresii: Parisul in cateva ore
• Check-in cu telefonul mobil la Air France
• [P] Super oferta: Preturi de low-cost la bilete de avion spre tarile nordice
• Beaujolais Nouveau – sarbatoare a vinului devenita traditie [P]
• Cum mi-am planificat circuitul in China?
• Super oferte de la Air France si KLM
• Cum sa-ti retraiesti copilaria: mergi la Disneyland!

Inainte de a va aventura in micutul centru istoric, dar in care ai impresia ca ai petrecut cateva ore bune dupa doar cateva minute, pentru ca sunt atat de multe de vazut, trebuie sa stiti ca Salzburg, intrucat a fost un oras al bisericii, cu organizare autonoma incepand cu anul 600 si pana pe la 1700, a fost locuit de arhiepiscopi, calugari si de personalul administrativ al acestora. 

Va recomand sa patrundeti in zona istorica prin strada Griesegasse si apoi sa folositi unul dintre pasajele de trecere din dreapta voastra pentru a ajunge pe strada Getreidegasse. Aceasta este principala strada de cumparaturi, plina de magazine, de la cele de firma, la cele mai mici, de suveniruri. Nu va grabiti si bucurati-va de arhitectura cladirilor. Urmariti cifrele inscrise pe partea de sus a cladirilor, care mentioneaza data la care a fost construita cladirea si data la care a fost renovata, ca sa puteti face diferenta. Interesante sunt si placutele decorative din fier, aflate la fiecare casa, care mentioneaza numele magazinului/hotelului din interior. Nu conteaza daca este hotel de lux sau brand international de fast food, se adapteaza la cerintele zonei. 

Am fost placut surprins sa aflu ca intr-unul dintre magazinele de pe Getreidegasse inca mai lucreaza un artist care realizeaza umbrele lucrate manual. La parter are magazin cu genti, umbrele si alte accesorii de acest fel, iar la etaj are atelierul unde lucreaza. Puteti recunoaste si voi atelierul dupa umbrela din fier forjat pe care o are afara, deasupra intrarii.

Nu foarte departe de acest magazin, pe partea dreapta a strazii veti descoperi casa in care s-a nascut Mozart (in 27 Ianuarie 1756) si in care si-a petrecut primii 17 ani din viata. Intrarea costa 7 euro sau 12 euro daca iei un bilet combinat cu casa in care a locuit maestrul. In aceasta casa, parintii lui Mozart ocupau etajul al treilea al imobilului, insa acum intreaga cladire este amenajata ca muzeu. Sunt expuse instrumente muzicale, piese de mobilier din perioada in care a trait, dar si si vioara cu care a cantat Mozart in copilarie, o suvita din parul sau si cativa nasturi de la jacheta sa.

Imediat dupa casa unde s-a nascut Mozart puteti trece printr-un pasaj in Piata Universitatii, locul unde este amenajata piata de verdeturi. Va recomand sa vizitati piata Sambata, pana in ora pranzului, deoarece atunci vin toti comerciantii si producatorii din vecinatatea Salzburgului. Daca aveti timp, puteti intra pentru a arunca o privire si in Kollegienkirche, biserica din apropierea pietei. 

Mergand pe langa biserica veti ajunge in fata recent-renovatei cladiri de spectacole si festivaluri, locul unde se desfasoara numeroasele concerte din timpul festivalului de vara, amenajat in cladirile renovate ale grajdurilor arhiepiscopilor. 

Tot in aceasta zona vei gasi si Rupertinum, cu colectii de arta contemporana si fotografie. Biletul de intrare este 6 euro, iar intrarea este gratuita cu Salzburg card. 

O alta biserica foarte interesanta, din cele aproximativ 30 ale orasului, este si cea franciscana, pe care o puteti vizita gratuit. 

De aici, o alee ingusta va poarta inspre linistea locurilor de rugaciune si a manastirilor. Veti ajunge in curtea manastirii Sf. Petru si a bisericii care ii poarta numele. Manastirea Sfantul Petru a fost fondata de Sfantul Rupert in anul 700, cand a fost numit arhiepiscop al Salzburgului, fiind cea mai veche din regiunea vorbitoare de limba germana. Desi arhitectura bisericii s-a schimbat foarte mult de la inceputurile sale, fiind complet renovata in stil baroc in secolele 17-18, biserica mai pastreaza din acea perioada arcadele de la intrare. Biserica este cunoscuta si pentru ca la una dintre orgile de aici (cea din extremitatea dreapta, in fata altarului), obisnuia sa cante chiar Mozart. Imediat langa biserica se afla legendarul restaurant Weinkeller, fondat chiar de calugarii manastirii in anul 803. Foarte multe ghiduri turistice pun acest restaurant pe lista de “obligatoriu de incercat” in Salzburg. 

Imediat in spatele bisericii se afla cimitirul si o micuta capela. Printre alte celebritati ale orasului, cimitirul adaposteste mormantul compozitorului Michael Haydn, dar si al faimosului cofetar Paul Furst (cel care a creat originalele bomboane Mozart). Tot din cimitir puteti intra in catacombele orasului, cripte sapate in stanca care pot fi vizitate. 

De aici va puteti indrepta spre Domplatz, piata catedralei sau a Domului. Va sfatuiesc sa intrati in subsolul catedralei pentru a vedea o instalatie de arta moderna, cu sunete, forme si lumini. Din Domplatz puteti foarte usor trece in Rezidenz platz, piata creata de arhiepiscopul Wolf Dietrich con Raitenau, impreuna cu Rezidenz, locuinta oficiala a arhiepiscopilor. Rezidenz este un muzeu destul de interesant de vizitat, atat pentru galeria de arta cat si pentru apartamentele de stat ale arhiepiscopilor. Incepand de la jumatatea lunii Noiembrie si pana de Craciun in Domplatz si Rezidenzplatz se organizeaza celebrul Christkindlmarkt, cel mai cunoscut targ de Craciun din Salzburg. 

In spate se afla si statuia lui Mozart si o piateta unde veti descoperi si Oficiul de Informatii turistice. Nu uita sa iei pliante si un exemplar din harta orasului. Tot aici vei gasi si Muzeul orasului Salzburg, care gazduieste o expozitie de arta. Imediat langa se afla Panorama, locul unde puteti vedea o pictura 360° a orasului, si care in aceasta perioada adaposteste o expozitie despre familia Von Trapp, protagonistii musical-ului The Sound of Music. 

Centrul Istoric se continua si pe partea dreapta a raului Salzach, desi pare a fi o zona mai exclusivista. Trecand podul pietonal care se continua din Piata Mozart vei observa ca predomina cladirile impozante, construite in stil baroc. Plimba-te de-a lungul raului, pana la urmatorul pod pietonal, in apropierea caruia se afla casa unde a locuit Mozart, un loc de pelerinaj pentru turisti intrucat este locul unde artistul a compus parte din lucrarile sale si unde turistii au ocazia sa vada fortepiano-ul original al compozitorului. Nu foarte departe de aici se afla celebrul palat Mirabell, construit de controversatul arhiepiscop Wolf Dietrich von Raitenau pentru iubita sa, Salome (se pare ca vroia sa isi rascumpere in acest fel infidelitatile). Gradinele palatului sunt fermecatoare indiferent de anotimp si pot fi vizitate gratuit, insa interiorul palatului nu poate fi vazut decat cu ocazia unui concert in Sala de Marmura. 

Fanii lui Julie Andrews si ai musicalului Sound of Music vor recunoaste statuia lui Pegas si gradina cu gnomi din fata palatului. 

Fortareata din Salzburg 

Daca ai consumat centrul istoric al orasului si ai luat la picior toate piatetele si muzeele, atunci este momentul sa urci spre fortareata (Festung Hohensalzburg) pentru o priveliste de ansamblu asupra orasului. Este cea mai mare si mai bine conservata fortareata din Europa si odata ajunsi acolo sus, aveti ocazia sa faceti comparatie cu bisericile fortificate din zona Transilvaniei. Daca nu stai prea bine la capitolul conditie fizica poti opta pentru o plimbare cu funicularul, care te va duca pana la intrarea in cetate. 

Constructia fortaretei din Salzburg a inceput in jurul anului 1100, cu un turn si un zid inconjurator si nu s-a terminat pana spre 1700 cand i-au fost finalizate toate turnurile si camerele interioare. Doar un singur arhiepiscop a locuit efectiv aici, in rest fiind folosita mai mult pentru protectie si adapost in caz de “probleme”. Se pare ca la un moment dat a existat un asediu al orasului din partea taranilor din jur, care au intrat in oras si i-au alungat pe arhiepiscop, preoti si calugari in fortareata. Pentru a crea o diversiune si pentru a-i descumpani, se pare ca arhiepiscopul facea petreceri cu muzica foarte tare in fiecare seara si plimbau un taur vopsit pe zidurile fortaretei pentru a le arata ca inca mai au mancare suficienta. Dupa cateva saptamani taranii au renuntat intrucat vedeau ca cei din fortareata inca o tineau intr-o petrecere. 

Interiorul fortaretei din Salzburg gazduieste acum un muzeu cu piese de mobilier si armament, dar de departe cea mai interesanta camera din fortareata este Camera de Aur, unde se tin concertele din timpul festivalului Fortaretei. In biletul de intrare in fortareata (7,4 euro sau 10,5 euro cu bilet de funicular) este inclusa si vizitarea muzeului marionetelor. 

Dupa vizitarea muzeului, poti merge pe colina pana la Muzeul de Arta Moderna. Vei recunoaste cladirea deoarece contrasteaza cu arhitectura centrului istoric. La coborare in centru, poti lua liftul, care te va aduce pana in zona Universitatii din Salzburg. 

Acesta este centrul istoric al orasului Salzburg. Dupa parerea mea merita mai mult de o zi, dar voi veti decide asta la fata locului. Pentru cei interesati, am mai scris un articol despre istoria orasului Salzburg si informatii utile pentru calatori.

Articole pe aceeasi tema...

• Salzburg (Austria): istoria orasului si informatii utile pentru calatorie
• Targul de Craciun de la Salzburg: imagini
• Zboruri directe Bucuresti-Salzburg de la TAROM in iarna asta
• Joi plec in Austria, la Salzburg, la deschiderea Targului de Craciun
• Press trip in Austria: SPA-uri si relaxare langa Viena (ziua 3 – Burgenland)
• Press-trip in Austria: SPA-uri si relaxare langa Viena (ziua 2 – zona Wienerwald)
• Press trip in Austria: SPA-uri si relaxare langa Viena (ziua 1 – Wiener Alpen)

In New York gasesti cate ceva de facut indiferent de momentul zilei, de temperatura de afara, de faptul ca este sarbatoare sau nu. Ai plimbari de facut, muzee de vizitat, parcuri de lenevit, strazi de strabatut si nu in ultimul rand, spectacole pe Broadway sau la Radio City Music Hall.

Unul dintre spectacolele clasice din perioada sarbatorilor de iarna la Radio City Music Hall este spectacolul Radio City Christmas Spectacular, realizat cu participarea grupului The Rockettes. Biletele pentru acest show pot fi cumparate direct de la Radio City Music Hall sau poti gasi bilete last-minute la cabina de bilete din Times Square, cu reduceri de pana 50% din pretul initial. Pentru Radio City Christmas Spectacular, spectacolul de la ora 14:00 din 24 Decembrie, eu am platit 78 dolari / bilet si ma bucur ca nu m-am lasat convins sa aleg altceva mai “pentru adulti” (biletul l-am luat cu 50% reducere de la magazinul TKTS din Times Square). Pentru un turist aflat pentru prima oara in New York, in perioada Craciunului, spectacolul este exact ceea ce are nevoie.

Pentru a te asigura ca ajungi in sala la timp este de preferat sa ajungi cam cu 20-30 minute inainte de spectacol. Se formeaza cozi pana pe strazi pentru controlul biletelor dar si pentru verificarea gentilor si rucsacilor, intrucat nu ai voie sa intri cu mancare sau bautura din afara salii. Vei putea apoi cumpara din interior mancare si racoritoare.

Spectacolul a inceput fara un minut de intarziere. Locurile erau foarte bine pozitionate astfel ca am si ceva fotografii si filmulete sa va arat. Din ce mi-am dat seama, erau deopotriva turisti si new-yorkezi, chiar daca spectacolul se joaca din anii ’30, sub diferite variatiuni. De la inceput am primit ochelari 3D, pentru ca anumite secvente au fost pe imagini 3D.

Intreg spectacolul a fost o poveste frumoasa si colorata despre Craciun, traditii si New York-ul in haine de sarbatoare. Un tip caruia ii cerusem ceva informatii despre spectacol imi spusese ca este un spectacol mai mult pentru copii, cu Mos Craciuni dansatori, animale de plus si povesti despre Craciun, dar mi-am dat seama rapid ca nu era deloc asa. Este un show reusit despre spiritul de sarbatori al New York –ului, presarat cu momente de dans si sincron realizate de The Rockettes, cu multe efecte speciale, scene rotative cu diverse decoruri care apar si dispar si care ii tin cu ochii lipiti de scena atat pe copii cat si pe cei mai in varsta.

Spectacolul incepe cu un dans al renilor lui Mos Craciun (The Rockettes) si cu aparitia Mosului care povesteste putin despre Craciun. Apoi urmeaza o calatorie 3D a saniei Mosului prin New York, cu strazi si cladiri exact asa cum sunt dispuse in realitate.

Fascinanta pentru copii este si interpretatea povestii din Spargatorul de Nuci, unde in special copiii au fost incantati de animalele de plus dansatoare, iar adultii de momentul imediat urmator al The Rockettes, parada Soldateilor de Lemn.

Momentul meu preferat a fost plimbarea fetelor de la Rockettes cu un autobuz cu doua punti pe strazile New York-ului, acompaniat de cantece si dansuri, trecand prin toate bulevardele importante si prin Central Park, Times Square si Broadway. Tot cu imagini 3D a fost prezentat si un joc video impotriva unor spiridusi rai care au furat Craciunul.

Spectacolul se termina cu secvente din Nasterea Domnului, cu magi si animale adevarate. Va spun asta deoarece eram atat de prins in poveste incat nu am observat ca pe scena la Radio City Music Hall defilau camile adevarate, oi si magarusi. Spectacolul este extraordinar, iar americanii sunt maestri la facut spectacol.

Mai multe imagini si cateva clipuri video puteti gasi si pe site-ul lor.

In final as vrea sa va sfatuiesc ca in fiecare oras pe care il vizitati sa incercati sa mergeti si la un spectacol local, deoarece va poate arata o fata a locurilor care din strada parca nu se simte la fel.

Si sa aruncati o privire pe cele 8 filmulete de mai jos: sunt filmate special pentru voi, cu franturi din cadrul spectacolului de la Radio City Music Hall.

*Pentru cei interesati de o vizita in New York, iata cum se obtine viza SUA.

Articole pe aceeasi tema...

• Mos Craciun a trecut. Pastreaza-ti banii pentru Mos Reducere!
• New York – De ce mi-a placut si care-i treaba cu orasul asta?
• Cateva imagini din New York-ul vazut prin ochii mei
• Craciun fericit de la New York!
• Ce imi propun sa vizitez in Statele Unite?
• New York. Cautand Visul American in orasul emblema (2)
• New York. Cautand Visul American in orasul emblema (1)

Burgenland se promoveaza ca fiind zona in care vei descoperi confortul de inalta clasa, la portile Vienei. Este cel mai estic land al Austriei si are peste 300 de zile insorite pe an.  In Burgenland vei gasi locuitori relaxati, hoteluri de top, instalatii termale de calitate si o oferta culinara bogata. In jurul bailor termale din Burgenland au fost construite hoteluri de 4 si 5 stele sau pensiuni care pun la dispozitia turistilor de la masaje de relaxare, pana la pisine acoperite sau in aer liber si restaurante cu mancare organica. Neusiedler See este cel mai maare lac de stepa din Europa Centrala, iar parcul national Neusiedler See – Seewinkel este recunoscut pentru fauna si flora unice, caracteristice zonelor panonice, mediteraneene si alpine.

Zona este recunoscuta si pentru centrele comerciale Oberwart si Parndorf, doua zone de shopping unde gasesti sute de magazine, unele dintre ele cu preturi reduse tot timpul anului.

Noi am inceput ziua cu o vizita la complexul termal Thermenhotel Puchas Plus, un hotel cu 40 de camere duble, 3 single si 9 apartamente. Hotelul are o ambianta rustica si un centru de masaj terapeutic Stegersbach care include proceduri terapeutice, masaje de relaxare sau tratamente cosmetice naturiste.

Am continuat apoi cu o vizita la complexul turistic AVITA Resort, care se afla in apropierea bailor termale Bad Tatzmannsdorf. Complexul are 1200 mp de SPA, fitness Cardio Center, terenuri de fotbal, sali de conferinte, 70 de camere duble si 8 apartamente.

Am servit apoi pranzul si am vizitat hotelul Kastell din centrul statiunii Bad Tatzmannsdorf. Acest hotel este de 3 stele si este cel mai ieftin dintre toate cele vizitate in acesta zi, atuurile sale fiind ambianta familiala si distanta mica fata de complexul balnear si centrul de tratament Burgenland.

Ne-am cazat apoi la hotelul Kur – Thermenhotel, un complex turistic care include 4000 mp de SPA-uri, 40 de camere duble, 22 de camere single si 11 apartamente. Complexul are un colectiv de medici sportivi, fizioterapeuti, maseuri, dieteticieni si psihologi, acest hotel fiind singurul din Austria care ofera tratamente naturale cu namol, ape minerale si ape termale.

Mai departe am vizitat targul de Craciun Pinkafeld din curtea castelului Batthyany, unde am asistat si la o parada Coca Cola, dupa care am mers sa vizitam un satuc cu aproximativ 250 de locuitori.

Ce avea deosebit acel satuc? Ei bine, se spune ca in perioada sarbatorilor este cel mai luminat sat din Austria si posturile de radio si TV il numesc deseori “Micul Las Vegas”. Este de admirat ambitia locuitorilor care in fiecare an fac un concurs intre ei de tipul “cine isi lumineaza casa mai frumos”. Localitatea se numeste Spitzzicken si a devenit cunoscuta in toata Austria, oamenii venind aici special in excursii de o zi pentru a vizita pe timp de seara acest satuc. Bineinteles ca aceasta notorietate a adus si lucruri bune, reprezentantul comunitatii de acolo spunandu-ne ca in ultima vreme s-au deschis numeroase restaurante special pentru turistii care ajung la Spitzzicken in numar din ce in ce mai mare.

Vizita in zona Burgenland s-a incheiat cu cateva fotografii pe care le-am facut casei despre care se spune ca este cea mai luminata din intreaga Austrie, are peste 1.000.000 de beculete si un proprietar care a reusit sa isi transforme pe timp de iarna locuinta intr-un loc de pelerinaj petru turisti.

Cam acesta a fost in mare press-trip-ul la care am participat in luna decembrie in Austria, o tara despre care nu de putine ori v-am spus ca imi place foarte mult si in care ma simt bine oriunde as merge. A existat si o a patra zi a acestui info-trip, zi in care mai ales fetele s-au simtit adevarate regine. Pentru ca a fost ziua de cumparaturi. Si unde altundeva sa mergi daca esti in Austria, decat la centrul comercial de tip outlet de la Parndorf, locul unde sute de magazine si branduri isi asteapta cumparatorii cu reduceri de pana la 80%. Iata mai multe detalii despre Parndorf Outlet.

Pentru ce interesati de cumparaturi in outletul de la Parndorf, iata aici si o oferta de cazare la un hotel din zona.

Articole pe aceeasi tema...

• Burgenland, tinutul soarelui din Austria
• Press trip in Austria: SPA-uri si relaxare langa Viena (prefata)
• Maine plec in Austria intr-un infotrip impreuna cu cativa jurnalisti de business
• Cazare la Parndorf-Viena 2 nopti cu 99 euro la 4 stele pentru 2 persoane!
• Parndorf Outlet, locul unde gasesti haine “de firma” la reduceri, tot anul
• Viena de Valentine’s Day
• Castiga cartea “Austria – o altfel de vacanta”

Ma gandeam de curand cat de mult ni se schimba atitudinea fata de calatorii, pe masura ce creste numarul de vacante si plecari. Daca la primele calatorii planuiam cu mult timp inainte si bagajele le faceam cu o saptamana inainte, ei bine, cu surprindere constat ca acum ma concentrez asupra vacantei si am invatat sa imi reduc la mimim stresul pre-calatorie. Stiu ce sa imi pun in bagaj, bineinteles ca nu imi lipseste laptopul, aparatele foto, camera de filmat si carduri de rezerva, dar si incarcatoarele de la telefon si camere. La “must have” ar mai fi in mod obligatoriu actele si portofelul. De restul m-as putea lipsi oricand.

La ultima plecare, cea in Statele Unite ale Americii, lucrurile s-au intamplat cam in felul urmator: munca pana tarziu cu o noapte inainte de plecare, bagaje, somn doar vreo 4 ore, plecat la aeroport, ajuns la mustata (5 minute inainte de boarding), ajuns la Paris pe aeroportul Charles de Gaulle, 3 ore pana la decolarea legaturii spre New York, si apoi niciun stres…relaxare totala.

Aeroportul Charles de Gaulle este unul dintre preferatele mele, dintre toate pe care le-am vazut pana acum. Pe langa magazinele fantastice, pe care le ai in orice aeroport, aici ai si tot felul de gadgeturi si modalitati de entertainment. Plus, ai 15 minute de WiFi gratuit, care in alta parte nu prea exista. Spre exemplu, pentru ca aveam 3 ore pana la decolare, eu am ales sa vad un film intr-o cabina Sony. Daca nu as fi avut chef sa vad un film, m-as fi putut juca pe un Playstation sau as fi putut dormi pe unul dintre scaunele ergonomice, orizontale, numai bune pentru adormiti sau obositi. Totul gratuit.

O alta parte buna a aeroportului este ca au niste ferestre foarte mari in zona portilor, de unde poti observa avioanele care asteapta la imbarcare. Asta a fost prima intalnire cu uriasul A380. Nu cu macheta micuta pe care o am in livingul meu, ci cu avionul adevarat “the real thing”.

Desi sunt convins ca multi dintre voi ati auzit despre Airbus A380, cel mai mare avion civil din lume, folosit de cele mai importante companii aviatice pentru zborurile intercontinentale, astazi vreau sa va povestesc despre experienta mea in acest avion.

Avionul are doua punti si poate transporta pana la 880 pasageri, desi la Air France duce  in jur de 516 pasageri, pentru un confort maxim. Daca planuiti o calatorie sau un business-trip spre New York, Johannesburg, Tokyo (din vara), Montreal, Washington si Los Angeles (din 28 mai) puteti opta pentru varianta via Paris cu Air France de la Bucuresti si astfel puteti face calatoria cu celebrul A380.

Stiu, o sa  spuneti ca boardingul dureaza o vesnicie si ca probabil ca mi-am facut  o mie de nervi, ca eu nu sunt prea rabdator din fire. Ei bine, din pur noroc m-am gasit in zona cozii la boarding, chiar inainte sa inceapa si am fost printre primii care au intrat in avion. Oricum, chiar daca as fi asteptat la cozile formate, tot nu ar fi fost prea complicat. Boardingul se face pe grupe de locuri, astfel incat sa se evite aglomeratia si totul merge destul de repede. De exemplu, la un rand stau cei care au locuri in randurile 10-30, la alt rand altii care au loc in randurile 30-40 si tot asa.

Ca la orice drum lung, eu merg blindat cu ghidurile de calatorie, iau ziare si reviste cat cuprinde, iPod si laptop. Ei bine, in aceasta aeronava poti veni cu mana goala deoarece iti ofera tot ce ai nevoie. Fiecare scaun are cate un ecran individual (nimic nou pana aici, pentru ca si alte aeronave au ecrane individuale). Ceea ce este diferit si uimitor este cantitatea de informatii pe care le regasesti in aceste mini-computere. Pe langa obisnuitele filme, muzica, jocuri si informatii despre zbor, aici gasesti si ghiduri de calatorie, audio book-uri, toate din cele mai noi editii. Mai mult iti poti descarca prin USB ghiduri audio, muzica sau harta metroului orasului in care vei ajunge. Preferatul meu este un joc gen “Vrei sa fii miliardar“, cu intrebari de cultura generala…asta ma tine treaz in avion.

Desi am avut locuri Economy, am avut noroc de o pozitionare excelenta, intr-o zona cu doua locuri asa ca am putut sta doar alaturi de prietena mea. Locurile de la geam au un buzunar in care poti sa iti tii geanta sau revistele.  Am trecut doar in vizita pe la Premium Voyageur, o clasa intermediara a Air France, despre care va povesteam si aici. Pentru un plus la pretul biletului ai ceva mai mult confort si meniu imbunatatit. Pe zborurile lungi si pentru cei cu mai multi bani in mod cert se merita aceasta investitie. Odihna este cea mai importanta daca esti la inceput de vacanta sau mai ales daca mergi in interes de serviciu. Despre clasa Affaires, adica prima clasa, va pot spune doar ca nu exista nicio bariera de confort. O singura data am zburat la Business Class si a fost extraordinar. Am scris aici.

Referitor la mancare si gustari, pentru ca stiu ca va intereseaza si asta, la acest capitol Air France intotdeauna a fost la inaltime, cel putin pe zborurile lungi. Pe acest zbor de peste 8 ore au servit aperitive (bauturi si snacks-uri), cina (cu salata si fel principal la alegere din doua feluri disponibile si desert / gustare). Inainte de aterizare se serveste si micul dejun, la fel, destul de consistent.

Pentru cei carora le place sa doarma in avion, aceasta informatie le va placea foarte mult: este cea mai silentioasa aeronava din cate am mers eu pana acum si poti dormi fara probleme. Oricum primesti si dopuri de urechi si masca pentru ochi la urcarea in avion.

Va recomand sa incercati spectacolul acestei aeronave, intrucat este o experienta inedita, iar daca veti face un drum la New York via Paris sa tineti cont ca Air France are mai multe zboruri pe zi de la Paris la New York si doar unul este cu Airbus A380 – cel din jurul orei 13 (ajunge la New York la ora locala 15.30).

Si va mai invat ceva: inainte sa va faceti check-in online si sa rezervati locul intr-un avion consultati site-ul SeatGuru.com – acest site va ofera ponturi despre cele mai bune locuri intr-un avion, indiferent de cursa; trebuie introdusa compania aeriana cu care zburati si numarul zborului si va afiseaza locurile care au mai mult spatiu la picioare sau cele care sunt mai confortabile (de exemplu cele de la iesirile de urgenta) pentru un zbor cat mai placut.

Pentru cei interesanti, iata si informatii despre cum se obtine viza SUA.

Articole pe aceeasi tema...

• Schimbari si Noutati de la Air France si KLM
• Air France va lansa primul "gigant" Airbus A 380
• Check-in cu telefonul mobil la Air France
• Cum sa zburam mai confortabil cu Premium Voyageur de la Air France?
• Super tarife la bilete de avion Air France
• [P]: America de la 502 euro cu KLM
• Ce imi propun sa vizitez in Suedia?

Astazi insa o sa va povestesc despre zona care mi-a placut cel mai mult si in care am gasit cele mai multe atractii pentru turisti : Wienerwald. Inainte de toate trebuie sa va spun ca regiunea Wienerwald e foarte aproape de Viena si include statiunile cu bai termale Baden bei Wien, Bad Voslau, Soos, Modling si Gumpoldskirchen, dar si paduri intinse care protejeaza zona. Localnicii numesc zona dintre Klosterneuburg si Baden drept “plamanii verzi”, pentru ca totul e doar padure, pe care daca o urmezi ajungi pana aproape de Viena.

O scurta amintire a istoriei regiunii trebuie sa inceapa cu anul 1002, cand imparatul german Heinrich II i-a daruit lui Heinrich von Babenberg regiunea dintre Triesting si Liesing, iar in 1276, cand familia Habsburg a venit la putere, a intrat in posesia Padurii Vieneze. In timpul domniei lui Leopold I, in partea interioara a Padurii Vieneze s-a format orasul Klausen-Leopoldsdorf, iar pentru ca in anii 1900 o mare parte a padurii fusese defrisata, Josef Schoffel a inceput o campanie impotriva defrisarilor. Acum zona este declarata de UNESCO parc al biosferei. Mari artisti precum Mozart, Schubert, Beethoven sau Kafka si-au gasit in aceasta zona sursa de inspiratie.

Regiunea Wienerwald ofera turistilor in special ape termale in statiuni precum Bad Voslau sau in orasele mici precum Baden. Zona este apreciata de turisti si pentru manastiri, cele mai cunoscute fiind manastirea Klosterneuburg (cu Altarul Verduner, una dintre cele mai frumoase opere de arta din Austria), manastirea Klein Mariazell, manastirea carteziana Mauerbach, manastirea Heiligenkreuz (un amestec intre 2 tipuri de arhitectura din evul mediu, cel roman si cel gotic) si manastirea carmelitelor Mayerling (fosta resedinta de vanatoare a printului Rudolf).

Mancare in Wienerwald

De cazat ne-am cazat la Hotel Schloss Weikersdorf Residenz&SPA in oraselul Baden bei Wien. Hotelul este construit ca o extensie a unui castel, iar turul pe care l-am facut prin castel a fost cu adevarat impresionant, dupa cum puteti vedea in fotografii.

Am continuat apoi cu o plimbare prin Baden insotiti de un ghid turistic care ne-a prezentat istoria orasului si cele mai importante locuri de vizitat, plimbare urmata apoi de o degustare de vinuri la un magazin specializat din oras.

Cea mai tare amintire din aceste locuri este insa legata de cina pe care am luat-o la restaurantul cazinoului din Baden. Mancarea absolut speciala, sampania si faptul ca la sfarsitul mesei am primit cateva jetoane pentru a ne incerca norocul in cazino a fost o experienta deosebita. Desi mai vizitasem un cazino acum vreo 2 ani (cel mai mare cazino din lume, The Venetian din Macao, Asia, despre care am scris aici) nu am mai castigat niciodata nimic. De data asta, insa, am mers direct la ruleta unde mi-am incercat norocul atat pe numere, cat mai ales pe culori (rosu sau negru). La culori ai practic 50% sanse de castig si se pare ca norocul a fost de partea mea, intrucat desi pariam sume mici (5 sau 10 euro), am ajuns repede la 90 de euro pe care fetele cu care eram m-au “obligat” sa ii scot, amintindu-mi ca banii se fac greu si din munca multa, asa ca nu are rost sa imi fortez norocul. “

Oricum, experienta in sine a fost deosebita, cazinoul din Baden fiind al doilea din Europa ca marime, dupa cel din Lisabona. Se pariau sume mari acolo, oamenii aruncau cu sutele de euro si desi nu e chiar stilul meu, o experienta ca asta nu strica niciodata, iar daca ajungeti in zona va recomand o vizita la cazino. Atentie : barbatii trebuie sa fie imbracati la costum, iar daca nu au costum pot inchiria de la receptie un sacou cu 42 de euro, urmand ca la plecare sa primeasca inapoi 40 de euro.

Mancare la restaurantul cazinoului din Baden

In Baden se ajunge foarte usor de la Viena pentru ca orasul se afla la doar 26 de km departare. Exista autobuze, trenuri (40 de minute de calatorie) si chiar un tramvai care circula de la Viena la Baden, plecarea fiind la fiecare 15 minute din fata Operei din Viena.

Candva resedinta imperiala de vara, orasul Baden ofera in special wellness de calitate. In anii 1800 imparatul isi petrecerea aici verile, apreciind foarte mult calitatile izvoarelor termale si apelor sulfuroase. Peste 4 milioane de litri de apa termala sulfuroasa naturala la o temperatura de la 32 pana la 36 grade Celsius izvorasc zilnic din cele 14 izvoare termale sulfuroase naturale din Baden. Pentru cei care vin doar o zi la Baden si nu au cum sa se cazeze peste noapte in hotelurile cu SPA-uri exista si strandul cu bai termale (Termele Romane), acoperit, unul dintre cele mai mari centre wellness ale Austriei. Gasiti aici saune finlandeze, bai de aburi cu aromaterapie, o sauna bio, un tepidarium si o baie de aburi otomana.

Daca ajungeti in zona si vreti sa incercati mancaruri traditionale atunci trebuie sa intrebati de mancaruri care sa contina leurda, vanat, fructe de padure, ciuperci sau carnea de vita provenind de la bovinele care pasc iarba sanatoasa a unui parc national protejat de UNESCO – “Parcul biosferei Wienerwald” (105.000 de hectare care se intind in 51 de comunitati din Austria Inferioara si 7 cartiere ale Vienei).

Beethoven a compus la Baden multe lucrari, iar ceea ce spunea despre acest orasel era “In viata mea nu as fi crezut ca as putea fi atat de lenes cum sunt aici”, pentru ca despre asta este vorba in acest oras de provincie si in general prin toata zona Wienerwald – relaxare totala, mult bun gust si o mare calitate a serviciului turistic.

Cei interesati de un concediu sau un weekend-break in zona Wienerwald pot arunca o privire pe aceasta oferta. 2 nopti de cazare cu mic dejun, sampanie si trandafiri in camera la sosire, 1 masaj si o intrare la baile termale coasta 149 euro/persoana/pachet.

Articole pe aceeasi tema...

• Press trip in Austria: SPA-uri si relaxare langa Viena (ziua 1 – Wiener Alpen)
• Press trip in Austria: SPA-uri si relaxare langa Viena (prefata)
• Joi plec in Austria, la Salzburg, la deschiderea Targului de Craciun
• Concurs: Va ofer o excursie de Revelion la Viena pentru 2 persoane
• Mariazell (Austria), un dar al cerului. Pentru suflet, pentru trup.
• Descopera Austria in Centrul Istoric al Bucurestiului
• Idee de mini-vacanta: cel mai mare festival gratuit din Europa, la Viena

De data aceasta am mers intr-o croaziera de 4 zile cu plecare din Miami catre Bahamas si retur tot la Miami. Am mers cu vasul Norwegian Sky al companiei Norwegian Cruise Line, iar traseul a fost Miami (SUA) – Freeport (Bahamas) – Nassau (Bahamas) – insula Great Stirrup Cay (Bahamas) – Miami (SUA), cu oprire de cate o zi in fiecare din cele 3 locuri din Bahamas.

Experienta pe un vas de croaziera este extraordinara si sunt hotarat sa promovez mai mult acest tip de calatorie pe care multi dintre romani am senzatia ca nu il cunosc cu adevarat si despre care au idei preconcepute: fie ca e foarte scump, fie ca in croaziere merg numai batranii, fie ca raul de mare iti poate strica vacanta, fie ca programul pe vas e plictisitor sau limitat, etc. Nu e niciuna dintre toate acestea si am de gand sa fac tot ce tine de mine pentru a va convinge de acest lucru. Plus ca mi-am pus in cap sa mai repet experienta pe un vas de croaziera.

Am revenit in tara duminica si am pentru voi cateva mii de fotografii, zeci de filmulete si aproape 40 de pagini Word scrise cu impresii din aceasta calatorie. Stateam in fiecare seara 1-2 ore si imi scriam pe laptop impresii din ceea ce vazusem in ziua respectiva pentru ca doar asa as fi putut sa va ofer informatii actualizate si interesante. Abia astept sa va povestesc toata experienta si desi nu mi-a fost usor, cred ca acest “sacrificiu” e un lucru pe care il meritati pentru ca imi cititi blogul si vorbiti despre el prietenilor vostri.  

Despre Bahamas pot sa scriu, in doar cateva cuvinte, ca este un amestec de civilizatie americana (sau poate mai degraba englezeasca, pentru ca au fost colonie britanica) si civilizatie caraibiana. Pe strazi vezi majoritatea locuitorilor negri cu accente rasta, preturile sunt la fel ca in SUA, iar turismul reprezinta pentru ei 65% din PIB. Pe locul 2 se afla industria bancara, pentru ca Bahamas este un paradis fiscal si peste 400 de banci au sedii aici. In afara de aceste 2 sectoare ale industriei altceva nu prea mai conteaza, insa cel putin din turism, se fac bani frumosi in Bahamas, astfel incat si preturile proprietatilor au crescut, multe companii au sedii aici, se construiesc zeci de hoteluri si magazine pentru turisti, iar chinezii investesc in Bahamas peste 2 miliarde de dolari in constructia celui mai mare resort turistic din zona.

Bahamas este totusi un amestec de saracie si bogatie, cu peisaje deosebite si sute de insule (din care doar vreo 30 sunt populate), cu nisip alb si fin si mare turcoaz atat de limpede incat se vede fundul oceanului. Intr-una dintre zile am mers cu un vaporas care avea fundul din sticla si semana cu un submarin din care am admirat pestii colorati si am vazut un rechin mic, intr-o alta zi am mers cu un kayak in jurul insulei, iar toata experienta in Bahamas s-a desfasurat cam la 20-25 de grade, fiind, dupa cum spuneau localnicii, unele dintre cele mai friguroase zile ale ultimelor luni de zile. In general, in lunile decembrie-ianuarie sunt peste 30 de grade Celsius si vantul abia adie. Revin cu detalii.

Imagini din Bahamas 

Articole pe aceeasi tema...

• Cateva imagini din Miami si Florida vazute prin ochii mei
• Ce imi propun sa vizitez in Statele Unite?
• Revelionul meu la Miami
• New York – De ce mi-a placut si care-i treaba cu orasul asta?
• Spectacol la maxim si show adevarat: Radio City Music Hall, New York
• Cateva imagini din New York-ul vazut prin ochii mei
• Mos Craciun a trecut. Pastreaza-ti banii pentru Mos Reducere!

Prima zona pe care am vizitat-o a fost Wiener Alpen, unde am ajuns cu un microbuz de la aeroportul din Viena. Am ajuns pe aeroportul din Viena in jurul orei 9 dimineata, iar pana la prima oprire (restaurantul Kirchenwirt din satucul Maria Schutz), unde am servit micul dejun, am facut aproximativ o ora si 70 de km pe autostrada. Am fost intampinati cu cafea si Riesenkrapfen, adica un desert traditional austriac cu umplutura de marmelada sau vanilie. Zona este cunoscuta in special de catre cei care prefera sporturile de iarna si care atunci cand coboara de pe partie se opresc in acest mic restaurant pentru a servi gogosica traditionala umpluta pana la refuz cu marmelada.

Ne-am continuat apoi drumul spre Muzeul Automobilismului din Schottwien, un muzeu al traficului rutier unde ai la dispozitie un audio-guide care o sa iti povesteasca istoria locului. Surpriza a fost insa alta: in aceeasi cladire am aflat ca se afla si o berarie, si nu orice berarie, ci cea mai mica berarie din Austria. Asa ceva nu trebuia ratat: beraria produce lunar intre 200-400 litri de bere de 3 feluri (blonda, bruna si nefiltrata). Producatorul face bere de 20 de ani, o imbuteliaza si o vinde in supermarketurile din Viena si de pe langa Viena la pretul de 2 euro/sticla de 0,33l.

Mai departe ne-am continuat vizita la Schlossgartnerei Wartholz din Reichenau/Rax, unde am fost intampinati cu cate un pahar de sampanie, produse de patiserie dar si … vorba romaneasca la magazinul de decoratiuni interioare din parcul castelului Wartholz (fosta resedinta de vara a ultimilor imparati ai Austriei – Karl si sotia sa Zita). La acest magazin lucra o doamna plecata acum 20 de ani din Romania si care ne-a povestit despre seful sau super-bogat care a cumparat aceasta proprietate (castelul Wartholz), unde a transformat gradina de vara intr-un restaurant si un magazin chic care vinde articole decorative de sezon. Si profitand ca proprietarii nu erau acasa, dar cu acordul lor, am vizitat si castelul acestora, despre care am aflat ca il folosesc rareori, intrucat mai au si alte proprietati prin toata Austria.

Ne-am indreptat apoi spre hotelul in care ne-am cazat, cred ca cel mai frumos hotel din toata aceasta excursie, Hotel & SPA Linsberg Asia, am fost intampinati cu castane coapte si punch, am facut un tur al hotelului si apoi am avut o jumatate de zi libera pentru a incerca baile termale, SPA-ul si toate facilitatile acestui resort turistic. Hotelul se afla la mai putin de o ora de condus de Viena, in sudul Austriei Inferioare, in Bad Erlach.

Hotelul de 4 stele (superior) pune la dispozitie 116 camere duble, 4 apartamente junior si 4 apartamente cu gradina si are 2 restaurante: unul a-la-carte si unul de tip bufet (pentru mic dejun si cina) unde lucrul aparte era ca ii puteai privi pe bucatari in timp ce acestia gateau. Hotelul pune la dispozitia turistilor un SPA cu o gramada de tipuri de masaj si terapie traditionala chinezeasca, dar si saloane de infrumusetare, saune, bai de aburi, saune pentru nudisti, piscine acoperite si in aer liber, totul pentru buna dispozitie a clientilor si pentru ca relaxarea sa fie totala.

Hotelul a fost deschis in august 2008 si incearca sa aduca in Europa ce e mai bun in Asia in materie de relaxare, de la gradinile Zen-Style si pana la pavilioanele de tip japonez, de la cele 8 piscine cu apa mai calda sau mai rece si pana la acupunctura sau alte tratamente chinezesti sau terapii alternative.

Pentru mai multe detalii despre acest hotel si rezervari click aici.

Cam asta a fost experienta traita in zona Alpilor Vienezi, un loc unde te incarci cu energie pozitiva dupa multa munca si un loc unde, ca peste tot in Austria, oamenii fac totul pentru turisti nu doar dintr-o constrangere de etica sau din ratiuni financiare, ci pentru ca le-a intrat in sange si in minte ca serviciile inseamna oameni, iar turismul nu e doar jobul lor, ci si modul lor de viata.

Intr-un articol viitor va voi povesti impresiile din cea de-a doua zona vizitata in acest press-trip, Wienerwald.

Articole pe aceeasi tema...

• Press-trip in Austria: SPA-uri si relaxare langa Viena (ziua 2 – zona Wienerwald)
• Press trip in Austria: SPA-uri si relaxare langa Viena (prefata)
• Joi plec in Austria, la Salzburg, la deschiderea Targului de Craciun
• Concurs: Va ofer o excursie de Revelion la Viena pentru 2 persoane
• Mariazell (Austria), un dar al cerului. Pentru suflet, pentru trup.
• Descopera Austria in Centrul Istoric al Bucurestiului
• Idee de mini-vacanta: cel mai mare festival gratuit din Europa, la Viena

Initial, orasul nu a fost foarte tare pe gustul meu, mai ales dupa ce am venit de la freamatul din New York. Apoi insa am inceput sa descopar ca sunt atat de multe de vazut si facut in zona incat nu am sigur timp de tot ce mi-am propus. Cel mai tare imi pare rau ca nu voi reusi sa ajung la Kennedy Space Center, care se afla langa orasul Orlando, deci destul de departe de Miami. La Miami sunt cazat in zona South Beach, iar Miami Beach este destul de departe de orasul Miami in sine si zona de aici seamana mai mult a statiune de litoral. Un fel de Mamaia mai mare si mai fitzoasa.

Acum 2 zile am inchiriat o masina si am vizitat un pic din partea de Miami Downtown, dar scopul a fost de fapt sa ajung la Key West, cel mai sudic punct din SUA continentala. Se afla cam la 300 km de Miami si pentru a ajunge la Key West trebuie sa treci printr-o salba de 31 de insule care sunt legate intre ele de 41 de poduri. Cel mai lung pod se numeste “Seven Miles Bridge” si are aproximativ 10 km lungime. E o zona incredibil de frumoasa cu peisaje care seamana a Caraibe. In Key West se gaseste si cel mai sudic punct din SUA continentala, iar din acel loc si pana in Cuba mai sunt doar 90 de mile pe mare. O sa revin cu detalii si impresii.

Ca turist, sa inchiriezi o masina in SUA este o afacere destul de buna. Preturile pentru o masina mica incep de la 41 de dolari/zi si se mai adauga 10-20 dolari in functie de tipul de asigurare pe care il doresti. Economia vine insa din pretul benzinei care costa in SUA 3,3 dolari pe galon (un galon de benzina are 3,78 litri), deci calculat in lei, un litru de benzina costa in SUA aproximativ 3 RON, fata de aproape 6 RON cat costa la noi. Mancarea e ieftina aici, hainele la fel, insa ceea ce este scump sunt serviciile: taxiul, transportul, tururile turistice, spectacolele, parcarea, etc. De aceea, a fost mai ieftin sa inchiriez o masina decat sa mergem 2 persoane intr-un tur organizat. Plus ca am avut libertatea de a face ce vreau, cand vreau si o masina pe care sa o opresc cand vreau.

Ieri am fost in parcul national Everglades, unul dintre cele mai mari si mai cunoscute din intreaga lume. Zona in care am fost eu seamana destul de mult cu Delta Dunarii si, fiind aproape 30 de grade Celsius aici nuferii stau sa infloreasca si totul este verde. Zona este cunoscuta pentru aligatori si daca te plimbi cu barca este aproape imposibil sa nu vezi cativa. Desigur, o sa revin cu detalii si impresii.

Astazi eu voi pleca mai departe, in ultima experienta interesanta a acestei calatorii, intr-o croaziera de 4 zile in insulele Bahamas cu Norwegian Sky. Ma reintorc apoi vineri in Miami pentru ultimele 2 zile de vacanta. Revin cu detalii.

Fotografii din Florida, SUA

Miami vazut din avion

Imagini din Miami

Masina inchiriata

Drumul spre Key West si imagini din Key West

Parcul national Everglades

Articole pe aceeasi tema...

• Cateva imagini din Bahamas-ul vazut prin ochii mei
• Ce imi propun sa vizitez in Statele Unite?
• Revelionul meu la Miami
• New York – De ce mi-a placut si care-i treaba cu orasul asta?
• Spectacol la maxim si show adevarat: Radio City Music Hall, New York
• Cateva imagini din New York-ul vazut prin ochii mei
• Mos Craciun a trecut. Pastreaza-ti banii pentru Mos Reducere!