Rezervatia contine peste 600 de arbori cu varste cuprinse intre 100-800 de ani, Sighisoara mandrindu-se astfel nu doar cu o cetate medievala ci si cu o padure medievala, ea existand chiar inaintea construirii cetatii! Este “cel mai mare, reprezentativ si bine conservat habitat de pajiste impadurita cu goruni si stejari multiseculari din sud-estul Europei”.

Este foarte usor de ajuns, la iesirea din Sighisoara spre Medias, imediat dupa Hula Danes (apx. 4 km de Sighisoara), un indicator ne indruma pe un drum forestier de 2 km spre Rezervatia de stejari multiseculari Breite.

Intalnirea cu batranii arbori a fost interesanta. Stateam langa supravietuitorii tuturor evenimentelor care au avut loc in trecut in aceste locuri, ei asistand si veghind orasul, de la ridicarea cetatii pana in prezent!

Trecand prin mijlocul lor nu poti sa nu te infiori gandindu-te cate au vazut acesti arbori! Ei au fost martori muti la razboaie, au fost loviti, incendiati, bombardati, dar unii dintre ei au reusit sa supravietuiasca!

In aceasta perioada, cand crengile copacilor sunt golase, platoul mi s-a parut ca are un aer misterios. Multi dintre ei sunt scorburosi, deformati si trecand printre ei, le simtim puterea si rezistenta, chiar daca doar “ne privesc” tacuti. Ne simtim atat de mici!

Unii dintre ei au murit, dar au ramas in picioare.

La intrare pot fi vazuti doi arbori batrani, cazuti la pamant, dar lasati in locul in care s-au prabusit pentru a nu deranja habitatul vietatilor care s-au adapostit in ei. Sunt mentionate diverse plante si animale: soparle, serpi, ciocanitori, lilieci, alge, licheni, insecte, etc.). Fiecare arbore este un microcosmos pentru alte vietati.

Un panou ne prezinta harta turistica a rezervatiei, care ne ajuta sa descoperim frumusetea platoului si identificarea unor puncte de interes de-a lungul traseului. Sunt 13 puncte. Cel mai batran arbore din rezervatie este mentionat la punctul 6. El are peste 700 de ani si o circumferinta de 7.1 m. Din pacate, nu sunt evidentiate pe traseu aceste puncte de interes si nu stiu daca noi le-am identificat corect. Nu stiu nici daca am vazut cel mai batran arbore din rezervatie, mentionat la punctul 6 pe harta, dar dintre cei vazuti, nici unul nu mi s-a parut sa aiba o circumferinta mai mare decat stejarul multisecular din Casvana, despre care am scris aici. Poate ar fi mai bine ca cei care viziteaza rezervatia sa aiba harta traseului. Cei interesati pot printa harta de pe site-ul rezervatiei.

De-a lungul plimbarii intalnim multe trunchiuri uscate, foarte multi stejari murind “in picioare”. E ca un « cimitir al stejarilor ».

Pe platoul Breite avea loc in trecut “Sarbatoarea Primaverii”, obicei care se reia din 2010. Acest platou este mentionat in istorie inaintea aparitiei orasului Sighisoara. Multe din grinzile de lemn folosite in cetate, la constructii, provin de pe platoul Breite. In aceste locuri s-au facut sapaturi arheologice descoperindu-se diverse monede din epoca romana si un cimitir la poalele dealului.

Platoul era o zona mlastinoasa, motiv pentru care s-au realizat santuri de drenaj pentru a putea transforma terenul si a-l face propice cultivarilor agricole. Aceste santuri au avut o influenta negativa asupra stejarilor, desecand platoul si punand in pericol viata stejarilor, precum si a unor plante si animale rare din rezervatie. Pentru a “repara” platoul, s-au inchis cateva din santurile de drenaj si s-au creat balti temporare, cu durata de viata mai lunga, oferind conditii prielnice pentru amfibieni, reptile si insecte acvatice, precum si pentru plante care au nevoie de umezeala.

Pe platou au fost identificate 121 de specii vertebrate, toate protejate, dintre care 8 specii de amfibieni, trei specii de reptile, 27 mamifere (lup, urs brun, pisica salbatica).

Fauna este si ea deosebita, amintesc aici un fluture rar. El isi depune ouale doar pe o anumita planta, din care se hranesc viitoarele larve. Dupa un timp, apx. 2-3 saptamani, ele cad pe pamant. Un anume soi de furnici le gasesc si le duc in musuroi, unde stau peste iarna pana la metamorfoza.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, rusii au aruncat in aer 60 de stejari, dorind sa pregateasca terenul pentru construirea unui aeroport. In prezent zona este complet lipsita de stejari.

Nu am gasit mentiunea daca platoul e inclus in patrimoniul UNESCO sau nu, dar in 2001, cand pe Platoul Breite s-a dorit amplasarea proiectului Dracula Park, UNESCO a intervenit, renuntandu-se astfel la idee.

Regulile de vizitare sunt clare si simple, astfel concepute incat sa nu deranjeze animalele si plantele care se gasesc aici. Intrarea este libera si se permit grupuri de maxim 10 persoane.

De asemenea, suntem avertizati asupra pericolului in caz de furtuna, deoarece arborii atrag traznetul. Exista si pericolul de a fi loviti de crengi, existand anual 2-3 arbori care se rup cu totul si foarte multe crengi mari, uscate cad la pamant, de aceea e bine sa nu ne asezam la umbra arborilor.

E un loc superb, in mijlocul naturii, avand o frumusete aparte, accentuata de factorul emotional care rezulta din varsta arborilor, iar daca va aflati in zona, merita cu siguranta vizitat.