Comments on: Romania e frumoasa (1): Vulcanii Noroiosi de la Berca (Buzau)

By: Ochiu ratiunii

Ochiu ratiunii — Wed, 01 Feb 2012 21:11:58 +0000

Am fost si eu in septembrie anul trecut. Infrastructura exista, era in lucru si o pensiune, aveai unde lua pranzul.
Exista o taxa modica, luata de o firma care se ocupa de curatenie, deci nimic iesit din comun.

By: daniela

daniela — Mon, 09 Jan 2012 14:15:10 +0000

eu am fost anul trecul in acest loc, iar accesul in aceasta locatie este destul de usor, drumul este cat de cat intretinut, cu indicatoare care te ghideaza catre vulcani.mie mi-au placut foarte mult. este un loc unic, care te face mandru sa fii roman..cate minunatii ale naturii avem si nu stim sa le promovam, sa le intretinem , dar mai ales sa le PRETUIM.

By: denisa

denisa — Tue, 26 Jul 2011 12:22:24 +0000

FOARTE FRUMOS ACEST LOC,INCA NU AM AJUNS DAR IMI DORESC TARE MULT.

By: Georgiana

Georgiana — Sun, 17 Jul 2011 19:01:31 +0000

Un peisaj inedit, nu crezi pana nu vezi, este aproape de Bucuresti asa ca este ideal pentru o excursie de o zi! Un loc ce merita vazut, un fenomen natural rar, prezent in tara noastra complexa si completa!

By: Pana Carmen Gabriela

Pana Carmen Gabriela — Sun, 19 Jun 2011 09:05:20 +0000

La Vulcanii Noroiosi am fost pe la varsta de 8 ani, din tabara “Poiana Pinului”, si, fiind atat de fascinata de aspectul si “manifestarea” lor, mi-am bagat piciorul (la propriu) intr-unul din ei si am fost foarte surprinsa de faptul ca nu ma frige… )))

By: panait elena

panait elena — Mon, 06 Jun 2011 18:38:53 +0000

am fost acum cativa ani (pentru ca sunt din buzau) si de curand i-am vizitat din nou impreuna cu familia. mi se par impresionanti si ma bucur ca exista doar la noi in tara.

By: Adrian

Adrian — Fri, 03 Jun 2011 11:34:21 +0000

In mod clar trebuie explicat tuturor celor care vor sa atinga acest obiectiv turistic, ca trebuie sa mearga acolo dimineata, dupa ce au mancat si nu sunt obositi de caldura de la pranz sau nu si-au pierdut forta vizitand alte obiective din zona. Drumul spre Paclele Mici este marcat cam la 100 de m dupa curba, pe o baraca a muncitorilor care acum asfalteaza podul cel nou, drumul pietruit e anevoios de batut cu piciorul, mai ales daca esti in varsta, se urca si se coboara cam 1 ora, vreo 3 km, daca nu esti sprinten, peisajul este surprinzator, ca in Clona, aduce a dune desertice, craterele vulcanice sunt 3-4, destul de linistite, cate un baldabac pe care sper sa-l fi imortalizat in fotografie, iti aduce aminte ca totusi acolo sunt vulcani, nu am vizitat din lipsa de timp Paclele Mari, poate acolo e mai spectaculos, ma indoiesc, dar oricum merita vizitat, mai ales sa urci cu masina proprie, intrucat cu autostopul nu sunt sanse. Un drum complet asfaltat, indicatoare clare si mai multa publicitate ar ajuta in mod simtitor. Daca ungurii ar avea aceasta tara, ar face din ea un rai turistic. Meritam sa fim contropiti si pusi la jug, pentru ca nu stim sa apreciem ce avem.

By: Adrian

Adrian — Fri, 03 Jun 2011 11:33:31 +0000

am fost week-endul trecut. din Buzau- pe DN10, Buzau-Brasov sunt circa 15 km pina la Berca (ai indicator spre Berca la vreo 10 km). Drum foarte bun, asfaltat. Dupa ce iesi din Berca mai strabati vreo doua satulete; drumul e superb, serpentine ciudate, abrupte, daca mergi cu viteza poti face jumping:)). De la primul indicator de intrare in rezervatie, faci imediat dreapta, pe un drum care pare neasfaltat, dar e doar o portiune foarte mica, apoi se coboara pe drum pina la un MagazinMixt. se urca pe poteca un delusor si ajungi la Piclele Mari. Ca sa ajungi la Piclele mici te intorci la drumul principal si o tii drept 2 km. Acolo exista un mic complex, cu parcare destul de mare. Se plateste o taxa de intrare de 4 lei adulti, 1 leu copii. De ce se plateste taxa? poate pentru curatenie. la Piclele Mari, unde nu exista taxa sau paza poti sa vezi aruncate peturi sau gunoaie de tot felul chiar in vulcani…nu stiu cine poate face asa ceva…dar uite ca exista si astfel de oameni incredibil de nesimtiti. E un peisaj superb, merita cu adevarat calatoria.

By: Adrian

Adrian — Fri, 03 Jun 2011 11:33:01 +0000

am fost la sfarsitul lunii aprilie in aplicatia de primavara si am ramas uimita de modificarile( in bine) de cand fusesem ultima data(acu’ 7 ani). e super, niciodata nu m-as satura sa vizitez vulcanii noroiosi. Desi denumirea lor ne-ar putea duce cu gandul la ceva urias si inspaimantator, vulcanii noroiosi sunt – de fapt – niste ridicaturi conice (de forma unor palnii cu varful in sus), care seamana cu niste musuroaie mai inalte si mai intinse. Aceste conuri se formeaza la suprafata pamantului, prin eruptia gazelor degajate de zacamintele de hidrocarburi din subsol (hidrocarburile sunt compusi chimici, organici, formati din carbon si din hidrogen). Pornind de undeva din adancul pamantului, gazele emanate isi fac loc catre suprafata, impingand in drumul lor apa si noroiul pe care le intalnesc in cale. Astfel, in zona prin care gazele ies in atmosfera (degajand si un miros de sulf), apa si noroiul argilos aduse din subsol se revarsa, depunandu-se in straturi conice si continuand sa bolboroseasca incet. Desi reprezinta un fenomen rar intalnit la nivel mondial, vulcani noroiosi putem admira si noi, in Romania, in zona subcarpatica a judetului Buzau. Declarata inca din anul 1924 monument al naturii, zona Paclele Mari – Paclele Mici (situata in apropierea comunei buzoiene Berca) este singurul loc din Europa in care pot fi vazuti vulcani noroiosi, fenomene similare inregistrandu-se doar in Siberia si in Australia. De altfel, Romania este o tara – se pare – prielnica vulcanilor noroiosi: astfel de fenomene se produc frecvent in Subcarpatii de curbura (in special in zona Buzaului), dar au mai fost semnalate, in ultimii 150 de ani, si in alte locuri (langa Ocna Sibiului, la Homorod, la Bazna, pe dealurile Transilvaniei, dar si in anumite zone colinare din Moldova – unde micii vulcani noroiosi erau numiti “gloduri” sau “ochiuri de gloduri”). Totusi, formele cele mai interesante de vulcani noroiosi – si cu dimensiunile cele mai mari – pot fi intalnite in rezervatia mixta (geologica si botanica) situata la 12 kilometri de Berca, cu o suprafata de aproximativ 30 de hectare. In zona Paclelor Mici, pe o suprafata de aproape 10 hectare, se afla cei mai multi dintre vulcanii noroiosi, de forme extrem de variate, dar de dimensiuni relativ reduse. Aici pot fi vazuti vulcani deja formati, cu cratere in forma unor trunchiuri de con, avand inaltimea intre 2 si 8 metri, iar in varf – mici lacuri de “lava” rece, mai exact un amestec de pamant si apa. Aceasta pare sa clocotesca, scotand bulbuci provocati de gaze. Noroiul, adus din straturile din adancimea scoartei pamantesti, este impins si el – continuu – de gazele naturale spre gura vulcanilor, de unde se prelinge pe versantii acestora, sub forma unor paraiase. Aceste mici rauri negricioase se usuca treptat, modificandu-se astfel in permanenta peisajul. In acelasi timp, se formeaza noi “cratere”, care au la inceput marimea unei monezi de 500 de lei. Zi de zi, noroiul impins de gaze face ca aceste cratere sa se mareasca, intinzandu-se unele catre celelalte, pana se unesc intre ele, dand nastere astfel unor guri de vulcani cu diametre de 2 – 3 metri. Marginile acestor cratere sunt foarte inselatoare: desi par solide si sigure, numai anumite portiuni sunt formate doar din noroi intarit, restul zonelor fiind acoperite de simple cruste sau ramanand inca umede pe directia lavei care se scurge incet. La cativa kilometri spre nord-est este situat platoul Paclelor Mari, cu o suprafata de aproape 20 de hectare, numele acestuia fiind legat de dimensiunile foarte mari ale celor trei vulcani principali aflati in centrul platoului. Diametrul fiecaruia dintre acesti trei vulcani masoara peste 100 de metri (adica, este mai mare decat lungimea unui teren de fotbal!). “Poalele” vulcanilor de aici sunt foarte intinse, iar pe acestea apar mai multe cratere secundare si limbi lungi de noroi vinetiu, adesea amestecat cu suvite de titei. Totul, in jurul acestor vulcani, pare pustiu. Multi dintre turistii care vin in zona vulcanilor noroiosi spun ca au impresia ca se afla pe o alta planeta. Doar cativa copaci reusesc sa supravietuiasca – mai la departare de cratere – pe aceste terenuri sterpe, “inundate” de noroi si acoperite de un strat gros de namol solidificat. Totusi, ca prin minune, pe acest taram neprimitor traiesc doua plante foarte rare: Nitraria schoberi si Obione verrucifera – dupa denumirea lor stiintifica. Sunt plante halofile (adica se dezvolta intr-un mediu sarat, avand de asemenea nevoie de saruri pentru hrana), protejarea prin lege a acestora fiind unul dintre motivele pentru care zona Paclelor Mici a fost declarata rezervatie naturala.

By: Doinita

Doinita — Fri, 03 Jun 2011 11:31:23 +0000

pentru mine care traiesc la 5 km de vulcani nu mi se pare ceva iesit din comun, dar au un farmec aparte si merita vazuti. toata zona este frumoasa si acum totul pare sa mearga spre bine…drumuri, organizare etc.