Mersi – imi place sa calatoresc, dar si fotografie wildlife … le combin cand se poate, cand nu – ma duc doar sa vizitez sau sa fac un city break

P.S. Foarte frumoase fotografiile de pe blogul tau!

Vezi ca ti-am dat un mail mai devreme.

Te salut, ma duc la culcare ca sunt rupt.

Sincer, ce ma doare pe mine cel mai mult este in primul rand cum isi trateaza clientii. Firmele se straduiesc din greu sa isi pastreze macar clientii pe care ii au acum, nu mai spunem sa aduca pasageri noi. Daca prostie e usor e inteles ca asta este, nu ai ce-i face, si iti pui tarife super high, atunci nesimtirea chiar nu este de inteles (asa cum s-au purtat cu mine, aud ca s-au purtat si cu tine, si poate si cu altii).

Apropo de Delta, oricum ei au scos zborul spre New York, poate il ia Taromul.

Oricum, intra in Sky Team, merci Air France. Cu ce intra? Cu aceleasi rute europene ca si ceilalti? Cu un hub inghesuit si prost proiectat, care deja se apropie de traficul maxim in anumite ore (mergeti la Sofia sa vedeti un aeroport nou si functional, unde nu se imping carucioarele pe usile pe unde ies oamenii, dintre care una e oricum blocata sine die de biroul vamii)? Cu o rigiditate extrema a serviciilor? Desigur, sunt o companie mica raportat la Aeroflot sau KLM. Insa tocmai de aceea trebuie sa munceasca de doua ori mai mult ca sa reuseasca sa vanda. Pe Istanbul, pe aceleasi date, Turkish-ul e plin, Tarom-ul are locuri in Y. Pe rute europene a devenit eficient sa zbori cu Lufthansa, cateodata la jumatate din pretul din Y al Tarom. Si nu vorbesc de low costuri (nici nu sunt adeptul lor, insa aceasta este o parere personala).

A propos, a incercat cineva vreodata sa trimita un colet pe cargo-ul lor? Este o experienta demna de ’1984′ pe care o recomand celor carora le place teatrul interactiv. Daca mai exista undeva comunism in eprubeta, exista acolo, in acea cladire. Impreuna cu toate formularele, masinile de scris (!) si birocratia sa. A durat doua ore, am strans vreo 5 formulare, am platit vreo doua taxe si am vorbit cu vreo 10 oameni. Pentru un colet ce trebuia sa ajunga la Paris. Dar trebuia s-o vad si pe-asta inainte de a putea sa ma pronunt.

Doar tu puteai lasa un comentariu atat de complex. Am inteles ca Tarom-ul va intra in aceeasi alianta cu Air France si KLM, SkyTeam parca. Poate asa vor avea rute mai multe si legaturi mai bune…

Problema lor cea mai mare este de abordare. Abordarea a orice, de la site-ul defectuos (putin spus) si pana la doamna de la ghiseu sau – in ultima vreme (de cateva luni) – mancarea (mai precis snacks-urile) servite pe rute europene. Sa nu mai vorbesc de situatia cand ai o problema de rezolvat cu ei si esti trimis de colo-colo pentru ca nimeni nu isi asuma nimic, preferand sa-l ia pe “nu stiu” in brate.

Ultima mea experienta, de astazi dimineata: vad pe site un loc la 157 EUR si urmatorul mai scump (unul era ultimul in promo, unul nu, de unde si diferenta) pe Beirut si vreau sa fac doua bilete pentru tatal meu, dar, desi stiu ca e mai ieftin pe site, sun si la agentia lor, parca ma rodea sa vad de ce mai sunt in stare – deh, boala profesionala. Spun datele, spun doua persoane, mi se arunca automat pretul mai mare pentru ambele. Ii spun doamnei sa caute doar cate un loc, pentru ca e posibil sa fie unul mai ieftin si unul mai scump, iar daca baga 2, sistemul de rezervari ii arunca automat pe amandoi in clasa mai scumpa. Fara sa o faca (sau, mai rau, facand acest lucru si ignorand rezultatele doar ca “sa-mi arate ea mie”), imi spune ca-mi convine sau nu, asta e pretul. Imi scapa un “mi se pare scump” (mai precis o parere personala, bazata pe o comparatie rapida cu un Turkish via Istanbul), la care mi se raspunde cu un sictirit “da’ ce vi se pare asa scump?”. Automat pentru situatii ca aceasta, ii multumesc si imi iau la revedere, inchizand telefonul. Fac biletele pe site, unul cate unul, primul a iesit mai ieftin si al doilea mai scump.

M-am intrebat de multe ori de ce refuza Taromul sa incerce discuta un code share cu Emirates pe zborul de Dubai sau cel de Istanbul, ca sa nu mai mearga jumatate gol mai ales pe ultima ruta, date fiind destinatiile EK. Dar de fiecare data imi aduceam aminte de situatia in care conduceam un partener la zborul de Beirut acum cativa ani. Ajungem in Otopeni, nu vedem zborul afisat pe ecran si mergem la biroul Tarom, unde suntem luati la rost cu o impertinenta rara: “Da’ ce, nu va uitati la stiri, sunt probleme la Beirut (nu fusese nicicum ceva deosebit pentru Beirut, dar trecem peste), zboru’ e anulat de o saptamana!”. Incerc sa le explic ca in rezervare exista un numar de telefon si ca nimeni de la Tarom nu a sunat sa anunte acest lucru sau sa ofere o solutie, in timp ce pasagera, deja agasata de abordare, pune biletul pe masa. Situatia s-a rezolvat (pe zborul de Aman si apoi cu un Royal Jordanian) numai cand functionarul a vazut ca era in B, clasa de afaceri. A doua zi am primit un telefon de la Amy: “Everything is OK. But I shall never fly Tarom again. The flight from Amman to Beirut made all the difference.” Intr-adevar.

La capitolul servicii, nici Malevul nu e usa de biserica: veneam din Germania, stiau ca zborul de la Frankfurt va avea intarziere si special nu ne-au facut check-in-ul la bagaje pana la Bucuresti, fara sa ne spuna de ce. La Budapesta au dat vina pe noi ca am pierdut legatura, desi aceasta se datora faptului ca a trebuit sa iesim sa luam bagajele si sa le facem check-in-ul spre Bucuresti, situatia nerezolvandu-se firesc (adica locuri pe zborul de mai tarziu gratis pentru noi) decat cu scandal. Insa – certa treaba – cei de la Malev stiu marketing. Si sunt dispusi sa invete, ceea ce in Romania nimeni nu vrea, noi toti pretinzandu-ne dumnezei cu un orgoliu fara margini. Dar intram in alte aspecte / boli traditionale.