Mie leagea cu amanarea cu 6 luni a platilor catre stat mi se pare geniala atat timp cat nu are dedesubturi. Nu cunosc legea exact, ieri am aflat prima oara ca ar exista o astfel de lege iar acum am citit aici putin despre ea.
Pe cat de cretin mi se pare impozitul forfetar pe atat de desteapta mi se pare aceasta idee, dar , totusi, un pic cam tarzie. Daca venea acum 3 luni multe firme nu ar mai fi avut acum credite la banci luate special pentru plata la zi a darilor

imi place comentariul tau si, desi eu nu gandesc in termeni atat de “negri”, nu pot sa spun ca nu sunt de-acord cu tine.

Ma bucur ca oameni inteligenti ca tine imi citesc articolele. Le multumesc tuturor pentru comentarii si feedback-ul primit pe e-mail.

1) Orice garantie ipotecara, indiferent ca e a statului sau ca e acceptata de vreo banca, trebuie sa ia in calcul doua scenarii elementare. Primul ar fi ca valoarea imobilelor este pe trend ascendent in regiunea economica respectiva. Acest scenariu indeamna la entuziasm, atat pe imprumutator, care isi elimina riscul de nerecuperare a debitului prin executia ipotecii, cat si pe imprumutat, care face o afacere buna, cumparand astazi, ceva care se va scumpi.
In situatia in care se pleaca de la ideea ca preturile imoblelor sunt pe trend descendent, atat imprumutatul cat si imprumutatorul, trebuie sa-si asume un risc suplimentar mare, care le va taia sentimentul succesului neconditionat, si ii va face sa fie extrem de prudenti.
In cazul de fata, imprumutatorul este prin grija bnr statul , guvernul, deoarece bancile nu risca nimic, ipoteca e in favoarea statului, care plateste bancillor garantia imediat si neconditionat. In situatia aceasta statul isi va acoperi pierderile din majorarea impozitelor ca altfel nu are de unde, si va ramane pe cap cu o multime de imobile supraevaluate, pe care a dat mai mult decat trebuia. Ori chestia asta, nu prea are voie sa o faca, deoarece domnul Boc, gestioneaza bani publici, nu banii adusi de la mamica dumnealui de acasa, asa ca nu-si poate permite sa ia decizii perdante din start. Daca ar fi director de banca, actionarii l-ar alunga urgent si l-ar urmari pentru frauda.
Pentru imprumutat, scenariul scaderii preturilor este si mai dezastruos, deoarece creditorul adica statul nu-si va putea indestula pretentiile din executia ipotecara, si ii va urmari toata viata veniturile viitoare, prin cainele numit Anaf. Datornicului nu-i ramane decat sa fuga in munti, sau intr-o tara cu care nu avem conventie de extradare.

2) Statul roman, in intelepciunea sa legendara, face presiuni asupra dobanzilor active, si implicit pasive(la depozite atrase) ale bancilor. Ori, un leu ieftin pe piata monetara, a dobanzilor, nu poate sa fie altfel decat tot ieftin si pe piata valutara, adica in raport cu euro , moneda in care se vand imobilele. Guvernul de experti economici condus de expertul Boc, inca nu s-a prins ca in economie nu functioneaza principiul mecanic al unui singur efect pentru o singura cauza, si ca intotdeauna este posibil sa actioneze principiul “unde dai si unde crapa”.

3) Nu toate bancile s-au bagat in “prima teapa” asa cum lasa sa se inteleaga guvernul.
In Romania functioneaza 42 de banci, iar din cele 20 participante, sunt unele chiar microscopice.
Efectul este ca vom avea, un sistem bancar divizat, practic doua sisteme bancare.
Unele banci, cele neparticipante la “prima teapa” vor continua sa atraga finantare prin dobanzi decente la depozite, mai mari decat cele participante. Pe cale de consecinta, vor continua sa plaseze acesti bani , la dobanzi asemanatoare cu cele de pana acum, ce-i drept, cu oarecare dificultate.
Bancile participante, vor fi nevoite sa reduca sever dobanzile la depozite atrase, si vor fi nevoite sa caute alte finantari. Cum ar fi…rezerva BNR. Rezerva pe care o considera infinita probabil la ora actuala,
Rezultatul va fi ca pana in septembrie- octombrie, vom avea un sistem bancar puternic dichotomizat, intre banci participante si banci neparticipante la “noua teapa”, iar pana in decembrie- ianuarie, de una din aceste jumatati, nu stiu de care, se va alege praful prin falimente sau prin retrageri din Romania.

Dupa cum vedeti, toate au o solutie, s-a terminat cu criza creditarii.